Călin Georgescu încearcă să rămână pe agenda publică. Săptămânal iese cu câte o știre bombă cu scopul de a genera emoție la nivelul societății. Nu mai trebuie spus că multe din discursurile sale sunt lipsite de orice bază reală. Evident, că cine nu este cu Georgescu, este omul sistemului și împotriva dorinței românilor. O altă manipulare…
Însă, Călin Georgescu a invitat românii la boicot. Pe data de 10 februarie niciun român să nu mai cumpere produse din supermarketuri, hipermarketuri și orice fel de magazin. Să cumpere numai produse românești. Cum era de așteptat și Victor Ponta s-a urcat pe subiect. Nu e prima oară când Victor Ponta preia mesajul din zbor și încearcă să îl interiorizeze pentru a-l vinde ca fiind al lui. La fel a făcut-o și cu sloganul electoral al lui Eduard Novak, România pe primul loc! Însă, este alt subiect.
Deci, Călin Georgescu susține că supermarketurile străine fac profituri de milioane, dar declară ZERO profit și, pe cale de consecință, nu plătesc taxele aferente statului român. Prin urmare, pe 10 februarie, românii ar trebui să boicoteze aceste magazine. Fie să nu cumpere nimic din ce nu este produs românesc, fie să cumpere doar produse românești. Sună bine, nu? O inițiativă cetățenească naționalistă, a unui patriot adevărat. Sau a unui suveranist. Așa cum era de așteptat, Ana Maria Gavrilă, președinta POT, a dus mai departe provocarea. Practic, încearcă și ea să se lipească de Călin Georgescu.
Revenind, argumentația lui Călin Georgescu este pe jumătate reală. De ce? Pentru că declară profit ZERO. Fals! Carrefour a raportat un profit de 249 milioane lei în 2023, Lidl a avut un profit de peste un miliard de lei, Kaufland a avut un profit de 864 milioane lei, iar Mega Image a avut un profit de 218 milioane de lei.
Călin Georgescu știe și el foarte bine aceste date. Însă, provocarea lansată de el dă bine la public și la imaginea sa de suveranist. Acum, o întrebare pertinentă ar fi dacă, domnul Georgescu, în perioada cât a locuit în Austria, Elveția sau pe unde a mai locuit, dacă a cumpărat doar produse românești? Cel mai probabil, nu a făcut-o! Însă, acum, provocarea lansată pentru 10 februarie îi folosește. Și, o exploatează!
Mulți s-au întrebat de ce Călin Georgescu a propus ziua de 10 februarie? Este luni și, în mod normal, lumea nu se prea înghesuie la cumpărături. Poate dacă propunea ziua de sâmbătă (8 februarie) sau duminică (9 februarie) era mai credibil. Din nou, nici data de 10 februarie nu a fost aleasă într-un mod întâmplător. Suveranistul și patriotul Călin Georgescu trebuie să o lege nițel și de zona religioasă. Pe 10 februarie, se face pomenirea Sf. Haralambie. Și, uite-așa, Călin Georgescu împușcă mai mulți iepuri dintr-un foc.
Dar, ca și în alte situații, Călin Georgescu folosește părți de adevăr pentru a genera emoție și, implicit, a câștiga susținerea cetățenilor. Problema se pune dacă este autentic. Adică, dacă spune adevărul sau manipulează. Pe de altă parte, Victor Ponta nu scapă niciun moment să se mai urce pe câte un val, doar doar ajunge Președintele României. Cu susținerea PSD sau din partea ProRomânia ori din partea unui partid politic… nou.
Partea de adevăr nespusă despre hypermarket-urile din România
Ori de câte ori se deschide un nou hypermarket în mijlocul unui oraș (România fiind una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care permite acest lucru; în țările din vest, hypermarket-urile sunt de mult „mutate” în zonele limitrofe, iar duminica sunt închise, tocmai pentru a permite producătorilor locali să își vândă marfa… un lucru care ar trebui implementat și în România sau măcar propus de suveraniști) acesta anunță cu surle și trâmbițe numărul de locuri de muncă nou create. Și nu se întâmplă de ieri, de azi, ci de zeci de ani.
Problema care apare o reprezintă celebrele case de marcat de tip self service. Conform datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe se poate observa faptul că, din 2018 până în prezent, numărul angajaților marilor rețele de magazine a tot scăzut. Asta, deși numărul magazinelor a crescut semnificativ.
Prin transformarea clienților în casieri part-time, hypermarket-urile au înregistrat creșteri semnificative de profit, dar și a cifrei de afaceri per angajat, așa cum reiese din graficul de mai jos:
Ori, în contextul în care marile rețele de magazine nu își mai asumă crearea de noi locuri de muncă sau cel puțin păstrarea numărului de locuri de muncă declarat în documentația prin care au solicitat avize de la autoritățile locale (ar fi interesant de verificat acest aspect de către autoritățile abilitate) ar trebui modificat modul în care sunt impozitate. Poate că normal ar fi să plătească, așa cum s-a mai propus în trecut, o cotă de x% din cifra de afaceri. Și, pentru că ne dorim „o țară ca afară”, poate că hypermarket-urile ar trebui mutate la periferia orașelor, iar în locul lor să fie create spații verzi, menite să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor, adevărații plătitori de taxe și impozite, care nu pot declara 0 profit în nicio circumstanță…
Comentarii din Facebook