Klaus Werner Iohannis și-a anunțat demisia. Puțin cam târziu ținând cont de faptul că mandatul său s-a încheiat pe data de 21 decembrie 2024. În ultimul său mesaj către națiune, Klaus Werner Iohannis a ales să fie la fel de arogant și să mai dea o smetie românilor. Decizia de suspendare ar fi aruncat țara în haos. Mai mult, întreaga societate ar fi fost bulversată și dezbaterea despre alegerile prezidențiale ar fi viciată. Mesajele lui Iohannis sunt cel puțin ciudate. Până acum, Iohannis nu a fost îngrijorat de români și nici de imposibilitatea lor de a analiza cu atenție oferta politică. Cert este că demisia lui Iohannis generează trubulențe majore în clasa politică din România. Din punct de vedere constituțional, mandatul lui Iohannis s-a terminat pe 21 decembrie 2024. Ori, un președinte responsabil și în acord cu Constituția României nu ar fi făcut circul “nu pot să plec dacă Constituția mă obligă să stau”. Și cu toate acestea, Iohannis și-a prelungit mandatul cu 2 luni.
Știa, oare, Iohannis că PSD-PNL-UDMR ar fi votat pentru suspendare?
Gestul lui Klaus Werner Iohannis surprinde. Nu prin aroganța mesajului, ci prin decizia luată. Dacă admitem că cea de-a treia încercare de suspendare ar fi fost validată de către Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului, atunci ar fi intrat la vot.
Ori, în contextul în care semnatarii cererii de suspendare sunt reprezentanții partidelor parlamentare S.O.S. România, AUR, POT și USR, atunci înseamnă că este vorba de 66 de voturi la Senat (din totalul de 134) și 116 voturi la Camera Deputaților (din totalul de 330). Adică, 182 voturi din totalul de 464.
Pe cale de consecință, la votul în plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului României, șansele ca suspendarea să fi trecut erau minime. Și, cu toate acestea, Klaus Werner Iohannis a demisionat.
De ce a demisionat Iohannis tocmai acum?
Cel mai probabil, Klaus Werner Iohannis avea informația potrivit căreia PSD/PNL/UDMR ar fi votat pentru suspendare. Și, a decis ca la plecare să pună un cartof fierbinte în mâna coaliției de guvernare.
Prin demisia sa, noua stea liberală, Ilie Bolojan, devine președinte interimar și părăsește locul de președinte al Senatului. Dar, și poziția de președinte interimar al PNL. Deci, în locul său vine un alt președinte interimar. Surse politice îl indică pe Cătălin Predoiu, ministrul justiției. Alte surse politice vorbesc despre accesul domnului Cătălin Predoiu la arhiva SIPA… Deci, un om politic cu greutate și acces la informații. La conducerea Senatului, cel mai probabil, va fi numit Mircea Abrudean.
În contextul în care în AUR pare să fie ușoare tensiuni, iar la PSD anunțul de candidatură al lui Victor Ponta a generat apariția câtorva tabere, jocul lui Iohannis pare să fie o mică explozie a clasei politice. Nici în USR lucrurile nu sunt foarte liniștite; acolo Elena Lasconi și Nicușor Dan luptă la baionetă pentru poziția de candidat la președinție.
În toată această turbulență, partidele politice se vor repoziționa. PNL-ul, cel mai probabil, își va dori o alianță cu USR-ul, mai ales că, prin nominalizarea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte interimar va câștiga greutate.
Demisia lui Iohannis – joc politic sau aroganță?
Excluderea lui Blojan din poziția de președinte interimar al PNL, netezește drumul lui Crin Antonescu. Ori, din această perspectivă, am putea fi tentați să credem că Iohannis a făcut un bine PNL-ului și, implicit, candidatului comun al alianței PSD-PNL-UDMR. Însă, este oare capabil Iohannis de un asemenea gest? Puțin probabil!
Pe de altă parte, demisia lui Iohannis înseamnă și “avansarea” lui Bolojan drept președinte interimar. Adică, extragerea controlată a lui Bolojan din fruntea PNL, dar și din fruntea Senatului României. Cel mai probabil această extragere a avut girul unora din afara jocului politic, nemulțumiți de prestația eminenței cenușii a liberalilor. Sub masca “avansării”, Ilie Bolojan lasă locul liber în PNL și la Senat. Cel mai probabil, după alegerile prezidențiale, se va întoarce la conducerea CJ-ului…
Comentarii din Facebook