Unguri

Maghiarii din Harghita şi Covasna nu dau doi bani pe regionalizare si Tinutul Secuiesc

Comasarea Harghitei, Covasnei şi Mureşului cu alte judeţe româneşti, cum era prevăzută iniţial noua împărţire a ţării, a stîrnit o reacţie agresivă din partea UDMR. Liderii săi i-au acuzat pe colegii de guvernare de la PDL că doresc anihilarea identităţii etnice a maghiarilor din cele trei judeţe, prin alipirea lor la un teritoriu cu majoritate românească. Au ameninţat cu mişcări de stradă, cu revolte etnice. În teritoriu, însă, reacţiile sînt mult diferite.

„Şefii bagă intrigi între noi“

„Nimeni nu ne ajută şi toată lumea este săracă“, aceasta e esenţa discuţiilor despre regionalizarea României în viziunea lui Katy, o profesoară de circa 35 de ani din Borsec.

Pentru ea nu contează dacă locuieşte în Harghita, în Mureş sau oriunde altundeva în Transilvania, printre români sau unguri. O doare doar starea economică a ei şi a familiei sale cu 2 copii. „Ce ne aduce nouă în plus dacă e judeţ sau regiune? Marko Bela şi Kelemen Hunor fac numai prostii, bagă zîzanie între noi, dar noi tot aşa rămînem, săraci“, se plînge Katy. La fel ca ea gîndesc majoritatea maghiarilor din Borsec, un oraş unde 78% dintre locuitori aparţin acestei etnii. Chiar şi cei radicali, cînd îi întrebi, se feresc să dea un răspuns categoric. La Biserica Catolică, aproape de altar, de o parte şi de alta, sînt postate doar steaguri ale Ungariei. Totuşi, preotul de aici, Orban Laszlo, ne spune că nu are probleme cu românii. „Cum a fost pînă acum e bine. Atît“, e declaraţia sa. În discuţie intervine şi o enoriaşă, care se arată mai degrabă pornită împotriva politicienilor de la Bucureşti, de toate culorile politice. “Nouă ne e indiferent. Dar ăştia, şefii, bagă intrigi între noi. Ăia trebuie schimbaţi, începînd cu Băsescu şi Boc, că din cauza lor avem traiul pe care-l avem“, se revoltă Rozalia. Femeia, pensionară, e nemulţumită că Harghita e poate una dintre cele mai sărace zone din România. „Noi sîntem aici ca fraţii. Eu am două cumnate românce şi de 50 de ani nu am avut nici un cuvînt rău de schimbat. Sărăcia o ducem împreună“.

„Politicienii dau cu pensula

pe ochii oamenilor“

La piaţa de artizanat, la trei mese pline de chinezării şi obiecte populare locale, patru bărbaţi aşteaptă clienţi. Unul e venit din Moldova, s-a mutat de mulţi ani aici. Un al doilea are nevastă româncă, deci toate speculaţiile cu tensiunile interetnice i se par minciuni. „Mai corect ar fi fost dacă UDMR-ul ar fi făcut ceva pentru zona asta. Dar de 21 de ani nu face nimic şi drumurile s-au stricat, staţiunea s-a stricat, industria s-a stricat. Ne bagă în faţă problema asta cu naţionalismul, că ungurii se omoară cu românii. Noi sîntem prieteni, lucrăm de ani de zile împreună“, afirmă Costi Andras. Fratele său, Cociş Andras, e şi mai categoric: „Politicienii nu fac decît să ia o pensulă şi să vopsească ochii oamenilor. Problemele nu sînt la noi, ci sus, la conducere“. Un poliţist din Borsec, care ne-a rugat să nu-i dăm numele, pentru că reprezintă o instituţie publică, crede, şi el, că regionalizarea nu va rezolva nimic. „Cum a fost şi pînă acum nu e rău. Dar oamenii sînt mai interesaţi să aibă serviciu, să aibă căldură, lumină şi cu ce plăti. Restul nu contează“, crede agentul.

„Nu ne-a consultat nimeni“

„Asta nu e o idee, e o cacealma. O astfel de regionalizare se face pe baza unei consultări a populaţiei, nu aşa, ce visează unul, se apucă să taie ţara. Sînt nişte tradiţii care trebuie respectate“, ne-a declarat Sagyebó István, primarul comunei Bălăuşeri din Mureş. El este de acord ca Harghita şi Covasna să fie alipite doar Mureşului. „Practic, este tradiţional să aibă o administraţie comună, aceasta şi este Ţinutul Secuiesc istoric“. Nu toţi politicienii UDMR din teritoriu s-au înţeles ce variantă de împărţire ar fi mai bună. „Cei de la centru nu ne-au explicat ce se vrea cu adevărat cu asta, nici nu ne-au întrebat pe noi dacă vrem. Eu nu sînt de acord, de exemplu, să se refacă Ţinutul Secuiesc, pentru că aşa maghiarimea din România se rupe în trei, se separă de cei din restul Transilvaniei“, este opinia lui Gavril Dayka, viceprimarul UDMR al comunei Vânători din Mureş.

Pentru împrospătarea memoriei

Şovinismul unguresc nu va obţine autonomie teritorială decît în mormînt!

Partidul România Mare a luat cunoştinţă, cu indignare, de Declaraţia UDMR difuzată duminică, 25 octombrie 1992, la Cluj-Napoca. Esenţa acestei declaraţii constă în următorul enunţ, pe care îl reproducem în ghilimele, spre informarea întregii suflări româneşti: „Afirmăm că această cale este calea autoadministrării pe baza principiului autonomiei comunitare“. Apreciem că avem de-a face cu un atac iresponsabil la Constituţia ţării, care prevede, încă din primul său articol, că România este un stat naţional, unitar, suveran şi independent. Atît partidul nostru, cît şi revista „România Mare“ au atras atenţia, de vreme îndelungată, că UDMR-ul este un „cal troian“ deosebit de primejdios, o organizaţie ilegală, structurată pe principii etnice, care practică, pe faţă, o politică extremistă, revizionistă şi antiromânească. Iată, aşadar, dovada a tot ceea ce scriem noi de mai bine de 2 ani: liderii UDMR-işti cer, deschis, autonomie totală pentru minoritatea maghiară! În faţa acestei fărădelegi, Partidul România Mare pune în gardă întreaga comunitate internaţională că, în eventualitatea unor tulburări de natură etnică, răspunderea o poartă, în totalitate, revanşismul maghiar de esenţă horthystă, pe care, în interesul păcii europene, statul de drept român trebuie să-l anihileze fără ezitare. Şovinismul unguresc nu va obţine autonomie teritorială decît în mormînt!

CORNELIU VADIM TUDOR

26 octombrie 1992

(Text reprodus din „Politica“, nr. din 31 octombrie 1992)