Seriale Documentare

Superstiţii istorice (27)

VULTUR

Atunci cînd americanii au devenit liberi şi independenţi, în 1781, au ales ca emblemă naţională „vulturul pleşuv“ (de fapt, acea pasăre de pradă tipic nord-americană, care are capul acoperit cu pene albe), în ciuda lui Benjamin Franklin (1706-1790).

Superstiţios, cum sînt adesea savanţii veritabili, Franklin a deplîns această alegere de rău-augur pentru viitorul filosofic al ţării sale. Astfel, el i-a scris unei prietene: „Este o pasăre fără moralitate, asemănătoare cu oamenii care trăiesc din escrocherie şi furturi. În general, este săracă şi deseori plină de purici. Curcanul este o pasăre mult mai demnă şi, în acelaşi timp, un adevărat fiu al Americii“.

În Franţa, ţăranii din Berry atribuiau puteri magice acestei păsări de curte importate, e adevărat, din America. După ei, un bărbat care şi-a pierdut libidoul trebuia numai să privească un curcan în timp ce-şi umflă guşa, „cîntă“, îşi înfoaie coada şi îi dă roată curcii. Redevenit „energic“, acest bărbat putea, din nou, să facă dragoste cu cine i-ar fi plăcut.

ZVASTICA ŞI „SAUVASTIKA“

În Europa, zvastica [în franceză, „svastika“] a apărut în Mileniul al IV-lea î.Chr. pe vasele egeene şi în Epoca bronzului (Mileniul al III-lea) la popoarele germanice. Ea simboliza soarele şi mişcarea fără sfîrşit. A fost găsită şi în India, unde semnifica „dorinţa de noroc şi sănătate“. Conform istoricului Andrée Ruffat, „sauvastika“ este o cruce care provoacă numai moarte şi dezolare.

Zvastica a fost adoptată ca emblemă de neopăgînii germani, apoi, în 1920, de Freikorps, paramilitari de origine baltică. După aceea, a fost aleasă de Hitler ca însemn al Partidului Naţional-Socialist.

Ambele cruci îmbinate sînt formate din patru cifre de şapte opuse şi fixate pe o axă ca spiţele unei roţi; la zvastică, acestea sînt orientate în sensul acelor de ceasornic, la „sauvastika“, în sens invers.

Unii istorici, printre care şi Andrée Ruffat, afirmă că Hitler a eşuat în încercarea sa de a cuceri lumea tocmai pentru că şi-a ales greşit emblema. Împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, care şi-a pierdut tronul şi a fost învins în primul război mondial, comisese înaintea lui aceeaşi greşeală, atunci cînd îşi însemnase astfel bagajele personale.

Sfîrşit

Pierre Canavaggio