Război corupţie
Repere ale dezvoltării şi modernizării structurii economiei, în anii 1945-1989, pe baza industriali
Perioada dintre sfîrşitul celui de-al II-lea război mondial şi evenimentele din decembrie 1989 reprezintă pentru România, pe planul dezvoltării şi modernizării structurii economice, anii trecerii de la stadiul de ţară agrar-industrială înapoiată, în care se afla la terminarea conflagraţiei mondiale, la cel de ţară industrial-agrară dezvoltată, cu eficienţă şi competitivitate ridicate, şi ai cuceririi independenţei economice şi politice depline faţă de toate celelalte state. La baza înfăptuirii acestui mare salt din acei ani a stat, în principal, politica consecventă a Statului Român de reconstruire şi dezvoltare structurală a economiei, pe baza industrializării în ritm accelerat a ţării, cu aportul determinant al resurselor materiale şi financiare interne şi al efortului de muncă şi de creaţie ale Poporului Român, materializate, cu deosebire, în:
Afirmarea industriei ca ramură
cu rol hotărîtor în dezvoltarea şi modernizarea structurii economiei
În contextul economico-social postbelic dat, Statul Român, nou instaurat, în 1945, cu deosebire după abolirea Monarhiei şi proclamarea Republicii, la 30 decembrie 1947, şi-a stabilit ca obiective strategice generale, pe termen mai lung, depăşirea înapoierii economice mari, în care continua să se afle ţara, şi aproprierea României, într-o perioadă cît mai scurtă, pe baza industrializării accentuate continue, de ţările dezvoltate ale lumii. La fundamentarea acestor mobiluri şi orientări strategice de bază, Statul Român a luat în considerare nevoile vitale de progres real ale Patriei şi experienţa mondială, care demonstrează, în esenţă, că, în epoca contemporană, dezvoltarea şi modernizarea structurii economiei oricărei ţări este, înainte de toate, un proces de industrializare şi că, numai în condiţiile existenţei unei industrii naţionale puternice, fiecare stat poate să asigure, în mod real, crearea şi modernizarea calitativă a bazei tehnico-materiale necesare economiei avansate, promovarea progresului tehnico-ştiinţific în toate ramurile şi domeniile de activitate, creşterea productivităţii muncii şi venitului naţional într-un ritm accelerat.
(va urma)
Prof. univ. dr. Gavrilă Sonea





