Război corupţie

Reţeaua mafiotă Vasile Blaga (3)

Motto: „Cel vinovat nu trebuie să se bizuie pe încetineala cu care vine pedeapsa. Rar s-a întîmplat ca vinovatul să scape nepedepsit”. - (Horaţiu)

Prins în ofsaid cu un hotel

de patru stele la Viena

Astfel că, în perioada 2005-2008, firma Bella Consulting Construction a beneficiat anual de lucrări publice, de milioane de euro, finanţate de Primăria Generală a Capitalei. Mai mult, după inundaţiile din 2005, firma lui Dumitru Pop a primit, prin încredinţare directă de la Ministerul Mediului, condus de Sulfina Barbu, lucrări pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor în Banat şi în Moldova, în valoare de circa 10 milioane de euro, deşi firma acestuia nu avea nici un utilaj şi nici un angajat de specialitate.

După ce Vasile Blaga i-a năşit ultimul copil din actuala căsnicie, Dumitru Pop a cumpărat un hotel de 4 stele în centrul Vienei (Reither, din lanţul Best Western), la care se vehiculează că ar avea o cotă şi naşul Blaga. Pe lîngă faptul că i-a prosperat firma, în actualul mandat prezidenţial al lui Traian Băsescu, a scăpat şi de problemele penale, fiind achitat, în procesul pentru trafic de influenţă, de către instanţele judecătoreşti din judeţul Mureş, unde a fost strămutată cauza. În ultimii ani, finul ministrului Vasile Blaga şi amicul preşedintelui Băsescu a proferat ameninţări cu moartea, transmiţîndu-i că va angaja ucrainieni care să-i taie gîtul,  unui fost prefect al judeţului Satu Mare, actualmente deputat PSD, căruia i-a reproşat implicarea în arestarea sa de către DNA pentru trafic de influenţă.

Control total prin nepotism şi afacerism

În 2005, după ce Vasile Blaga a devenit ministru de Interne, soţia sa a fost angajată şefă a Direcţiei Juridice şi de Control din Ministerul Educaţiei, deşi nu avea pregătire de specialitate. În cursul acestui an, după ce a revenit la Putere, ca ministru al Dezvoltării Regionale, din 22 decembrie 2008, şi ca ministru al Administraţiei şi Internelor, din 1 octombrie 2009, Vasile Blaga şi-a implantat o serie de apropiaţi (rude, afini, prieteni, foşti subalterni) în fruntea unor instituţii-cheie ale Statului Român. În prima parte a anului şi-a instalat doi foşti subalterni, din Oradea, în fruntea Direcţiei Generale a Vămilor, respectiv pe Radu Mărginean, ca director, şi pe Dan Pulbere, ca director adjunct. Pe fostul său adjunct, Călin Vesa, l-a pus director al Direcţiei Vamale Regionale Cluj, care cuprinde toate judeţele din nord-vestul României (Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bistriţa şi Cluj). Pe consăteana şi fina sa, Ionela Bruchental, care şi-a pierdut deputăţia, a făcut-o director adjunct la Garda Naţională de Mediu.

După ce a redevenit ministru de Interne, Vasile Blaga l-a numit şef al Inspectoratului Naţional al Poliţiei de Frontieră pe chestorul Ioan Buda, fost şef al Direcţiei Poliţiei de Frontieră Oradea şi bun amic de-al său din vremea în care era director al Direcţiei Regionale Vamale Oradea. În fruntea Direcţiei Generale Anticorupţie l-a numit pe comisarul şef Liviu Popa, care-i este nepot, şi pe care tot el l-a promovat şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor, în 2005. Ionela Pop-Bruchental a devenit vicepreşedinta Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS). Cireaşa de pe tort o reprezintă, însă, numirea în postul de director general al Transgaz Mediaş a celui declarat ca fiind cel mai bun prieten al său, Florin Muntean, fost coleg de armată şi de facultate şi, mai recent, naş de cununie al fiicei sale. Preşedinte al Organizaţiei Municipale Mediaş a PDL, Florin Muntean a fost director general la Baza Auto Transport Mediaş pînă în 2004, cînd a fost ales deputat, la alegerile parlamentare. În anul următor, s-a retras din Parlament, pentru a ocupa funcţia de director general la Transgaz, pe care a deţinut-o pînă în 2007, cînd a fost înlocuit, după ce PD a ieşit de la guvernare.

În perioada în care a fost director general al Transgaz, Florin Muntean a rămas acţionar la Baza Auto Transport Mediaş, la care director general a fost numit un alt prieten de-al lui Vasile Blaga, Valer Crişan. În perioada respectivă, între Transgaz şi Baza Auto Transport Mediaş au fost încheiate contracte profitabile, de sute de mii de euro. Tot în perioada respectivă, mai exact în 2007, Vasile Blaga a primit, conform Declaraţiei sale de Avere, un împrumut de 500.000 RON (138.000 euro), pe termen de 10 ani, de la bunul său prieten Valer Crişan. Florin Muntean şi Valer Crişan au fost sponsori importanţi ai campaniei prezidenţiale a lui Traian Băsescu din 2004, cînd şeful campaniei acestuia a fost amicul Vasile Blaga.

Florin Muntean şi Valer Crişan sînt prieteni buni şi cu Ioan Lascu, prim-procurorul Parchetului Mediaş, de circa 30 de ani. Ioan Lascu este tatăl procurorului general al României, Laura Codruţa Kövesi, numită în această funcţie de preşedintele Traian Băsescu, în 2005. Aceasta este filiera pe care o procuroare necunoscută din Sibiu a devenit, peste noapte, şefa procurorilor din România şi sluga credincioasă a preşedintelui Traian Băsescu şi a ministrului de Interne Vasile Blaga. Să fie justiţie pentru Vasile Blaga şi prietenii săi!

Unul dintre îmbogăţiţii

politicii postdecembriste

Un vechi proverb glăsuieşte: „Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti". Cred că nu mai e nevoie de comentarii în cazul politicianului postdecembrist Vasile Blaga. Cu asemenea prieteni „fini” de afaceri, Vasile Blaga a făcut nu numai carieră politică, ci şi o avere pe măsură. Vasile Blaga este unul din cei mai înstăriţi politicieni din România, deţinînd case şi terenuri în Oradea şi în Bucureşti, maşini de lux, sute de mii de euro în conturi şi acţiuni de peste 1 milion de euro.

Conform declaraţiilor de avere din ultimii ani, ministrul Vasile Blaga deţine o vilă de 346 mp în Oradea, un apartament de 200 mp în Bucureşti (Aleea Alexandru), cumpărat de la senatorul UDMR Verestoy Attila la preţul de 860.000 de euro, un teren de 378 mp în Oradea şi un teren de 3 hectare în comuna Cihei-Sânmartin, din judeţul Bihor. În 1991, cînd era prefect al judeţului Bihor, Blaga a primit în concesiune un teren intravilan, pe care şi-a construit vila din Oradea (Strada Cloşca, nr. 33), în condiţiile în care terenul era revendicat de un localnic (Ioan Aurel Radu), căruia îi fusese confiscat abuziv în 1951. Cu toate acestea, Vasile Blaga a reuşit să devină proprietarul terenului, cu sprijinul justiţiei bihorene. În 2002, printr-o hotărîre a Consiliului Local Oradea, lui Vasile Blaga i-a fost atribuit un teren intravilan de 500 mp, în baza Legii nr. 42/1990 privind drepturile luptătorilor din Revoluţia din Decembrie 1989, fiind încadrat drept „luptător remarcat prin fapte deosebite" , el deţinînd Certificatul de revoluţionar cu nr. 664, deşi, la Stei, a fost linişte totală în decembrie 1989. Acordarea acestui teren în baza Legii nr. 42/1990 este cel puţin dubioasă, în condiţiile în care Vasile Blaga avea o locuinţă, în proprietate, în Oradea, iar motivul acordării acestui teren nu putea fi altul decît construcţia unei locuinţe. De altfel, în Legea nr. 341/2004, care a înlocuit Legea nr. 42/1990, se prevede în mod expres că atribuirea unui teren intravilan se face doar dacă beneficiarul nu dispune de o locuinţă proprietate personală. Ca proprietăţi auto, Vasile Blaga a deţinut, în ultimii ani, un autoturism BMW, un jeep Freelander şi o motocicletă Honda.

În ce priveşte participaţiile la diverse societăţi comerciale, Vasile Blaga şi soţia sa deţin acţiuni, poliţe de asigurare şi conturi la SC Petrolsub SA (374.000 acţiuni), Banca Transilvania (280.870 acţiuni), SC Broker SA (8.406 acţiuni), SIF Banat-Crişana (8.000 acţiuni), SC România Combi SA (692 acţiuni), Banca Romexterra (248 acţiuni), SC Mobila Alfa SA, SC Hiperion SA, SC UAMT SA, BRD, Bancpost, Raiffeisen Bank, Banca Ion Ţiriac, BCR, ING Nederlanden. În data de 27 septembrie 2005, Vasile Blaga şi-a cesionat pachetul de 44% acţiuni deţinut la SC Mobimod SA Oradea, în valoare de 308.000 euro, firmei SC Master SA Oradea, la care era administrator controversatul om de afaceri Gheorghe Mudura, care a fost cercetat şi arestat, ulterior, de DNA pentru spălare de bani şi evaziune fiscală.

În ultimii ani, Vasile Blaga a deţinut în conturi sute de mii de euro şi sute de mii de lei (RON). În declaraţiile de avere ale lui Vasile Blaga figurează două împrumuturi dubioase, unul de 600.000 RON de la Doina Stoina şi unul de 500.000 RON de la Valer Crişan, pe care susţine că le-a contractat, fără dobîndă, pe termen de 10 ani, în data de 12 iunie 2007. Blaga n-a vrut să furnizeze presei nici un fel de date despre cei doi creditori, rezumîndu-se să spună doar că sînt „doi prieteni". El a motivat că din cele două împrumuturi, totalizînd 330.000 euro la cursul de la data respectivă, a achitat restanţa la locuinţa cumpărată de la senatorul UDMR Verestoy Attila cu 860.000 de euro. Luarea acestor împrumuturi este cel puţin ciudată, în condiţiile în care, conform unei estimări a valorii veniturilor declarate de Vasile Blaga, aceasta s-ar fi cifrat, la data de 14 iunie 2007, la peste 1 milion de euro. La fel de ciudată este înscrierea, de către Vasile Blaga, în Declaraţia sa de Avere, a vînzării unui apartament către fiica sa, Agathe Cristina, contra sumei de 1 miliard de lei, deşi, în Ardeal şi, în general, la români, obiceiul este ca părinţii să le cumpere, nu să le vîndă locuinţe copiilor.

Sfîrşit

EDUARD OVIDIU OHANESIAN