Război corupţie

Neştiuţii, necunoscuţii, nevăzuţii (4)

Dacă analizăm starea de spirit care domneşte, în prezent, în PDL, realizăm de cîtă ipocrizie dau dovadă PDL-iştii, „aleşii“ naţiunii; echilibrul şi calmul lipsesc cu desăvîrşire, din moment ce se nasc dispute atroce între „tinerele vlăstare“, alese prin vot uninominal, şi bătrînii care au candidat pe listele de partid. Se învîrt într-un cerc, Puterea şi Opoziţia, aruncîndu-şi invective subtile, de parcă opinia publică de asemenea subtilităţi duce lipsă. Dar, mai grav este că Puterea singură a aplicat un astfel de model: învîrtirea în cerc, sau în jurul cozii. Criza creată şi susţinută de ei, ba se accentuează, ba ieşim din ea, ba intrăm în recesiune, ba ieşim din recesiune. Totul are un scop final: să ne amăgească, să poată fura pentru partid cît mai mult, ceea ce au şi făcut prin împrumutul celor 20 de miliarde de euro, prin tăierea salariilor, prin ciuntirea pensiilor etc. Au mers în zig-zag. Ştim, de cînd eram mici, că rotindu-te în cerc, la un moment dat devii năuc. Exact în acest mod acţionează ei, încît ne ameţesc ca să poată frauda cu iuţeală şi nebăgare de seamă. Uită, sau neglijează că omul păcălit devine un fin observator al realităţilor sociale. Mai ales cînd este în mijlocul dezastrului, începe să gîndească şi se accentuează primatul sentimentelor în raport cu raţiunea. Şi nu mai e mult pînă la revoltă! Ceea ce se petrece în prezent, cînd mii şi mii de oameni ies în stradă, denotă starea de paroxism  în care au fost aduşi românii. „O singură scînteie poate aprinde preeria“; prin analogie, o mică scînteie poate declanşa dărîmarea democraţiei strîmbe, aşa cum au procedat cei din Orientul Mijlociu şi cei de pe continentul african. Tăvălugul nu-i de oprit cu promisiuni aberante şi cu cadouri electorale. Deci, să nu-şi mai facă actualii politicieni de la Putere calcule că, dînd cu ambele mîini mită, vor fi aleşi din nou, căci vor fi nimiciţi, desfiinţaţi, renegaţi.

„Che sará, sará“ (ce-o fi, o fi), pînă la urmă vom regreta că trăim în ţara asta, iar cei aflaţi la o vîrstă înaintată nu au altă soluţie, decît să se adapteze condiţiilor existente. Refuzul românului obidit de a accepta lumea în care trăieşte şi viaţa aşa cum este ea duce, iminent, la o resemnare a sa, însă plină de demnitate.

Necunoscuţi, neştiuţi, recunoscuţi, ştiuţi, cu toţii la un loc formează o organizaţie, o asociere de tip mafiot, care distruge cheagul societăţii noastre. Este emblematică starea naţiunii subjugate găştilor de nemernici, în loc să renască prin propriile forţe, să-i măture din faţa noastră, să-i decimeze cu tot alaiul lor!

Sfîrşit

Dr. ing. Ioan Todea