Război corupţie
Antologia poveştilor cu (foarte mulţi) proşti!
N-a fost odată ca niciodată, ci chiar în zilele noastre...
La 30.05.2007, Costel Vasile şi-a condus o cunoştinţă la Aeroportul Otopeni şi, după cîteva minute de staţionare, la ieşirea din parcare, unde era şi o barieră, n-a putut să prezinte jetonul cu care intrase, fiindcă-l pierduse. Nu i s-a permis plecarea pînă nu a semnat factura fiscală, seria IF VFG nr. 2283812/30.05.2007, prin care era obligat să achite, pînă la o anumită dată, contravaloarea, de altfel exagerată, a acelui jeton, adică 500 lei. O sumă pe care, însă, perdantul nu o avea, în acel moment, asupra sa. Omul nostru, foarte grav bolnav, a ajuns direct la spital, unde a rămas internat o perioadă îndelungată de timp.
Pentru că nu a admis ca tocmai Costel Vasile să-i facă imensa gaură în contul bancar, adică 500 lei, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti SA (CNAB) a plătit, din bugetul de Stat, suma de 2.000 de lei unui executor judecătoresc, pentru ca acesta să-i trimită debitorului o invitaţie la conciliere, pentru data de 29.01.2009.
La data de 28.05.2010, cu două zile înainte de împlinirea termenului de prescripţie a obligaţiei de plată, CNAB a depus o cerere, la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, prin care îl cheamă în judecată pe Costel Vasile, solicitînd instanţei să-l oblige pe acesta să-i acopere prejudiciul de 500 de lei şi cheltuielile de judecată. Nu s-au cerut alte sume pentru staţionarea autoturismului în parcare, actualizarea debitului în funcţie de rata inflaţiei, ori cu titlu de daune de întîrziere a plăţii. Considerînd că procesul urma să fie extrem de greu, de o mare încărcătură emoţională, că doar nu era vorba de o sumă modică, ci de recuperarea „exorbitantei“ sume de 500 de lei, CNAB a angajat, contra unui onorariu de 2.500 de lei, un avocat care s-a prezentat la singura şedinţă de judecată şi a cerut Instanţei: să se admită acţiunea aşa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată. Profund sensibilizată de această grandioasă pledoarie, cum nu s-a mai pomenit, vreodată, pe întregul mapamond, judecătorul (care, eronat, este denumit complet) l-a obligat pe Costel Vasile, în Dos. Civ. Nr. 17205/301/2010, prin Sentinţa Civ. 12459/09.11.2010, să achite CNAB suma de 500 de lei şi cheltuieli de judecată în cuantum de 4.730 de lei, care constau în onorariile pentru avocat, executor şi în taxele de timbru judiciar. Pentru că nici o parte implicată nu a declarat recurs, CNAB a plătit unui avocat o mie şi ceva de lei pentru investirea sentinţei definitive cu formulă executorie. Apoi, a mai plătit cîteva mii de lei unui executor judecătoresc, în vederea identificării şi executării silite a lui Costel Vasile, pentru recuperarea prejudiciului de 500 de lei, sumă fără de care CNAB era pusă în mare primejdie, existînd iminentul pericol de a intra chiar în faliment (?!).
Ca-n orice poveste, executorul a încălecat pe-o şa şi merge, uite-aşa, din casă în casă, prin toată ţara, să-l găsească pe Costel Vasile.
Scurtăm povestea şi deconspirăm adresa la care s-a mutat, din anul 2008, pentru totdeauna, de acum celebrul personaj: în lumea celor de dincolo!
Onoare Instanţei care a apreciat că procedura de citare a acestui înger a fost legal îndeplinită şi a trecut la judecarea lui!
Avocat dr. şi scriitor George Vlaicu
Baroul Bucureşti
P.S. Pentru că astfel de întîmplări, care ne fac incompatibili cu societăţile civilizate, se întîlnesc aproape zilnic prin sălile noastre de judecată, aflăm că diriguitorii (in)justiţiei româneşti se gîndesc, şi asta este foarte bine, să modifice o serie de articole din Codul Civil şi Penal, prin Legea nr. 202/2010, cu privire la modalitatea de înmînare a unei citaţii.
Se vor mai naşte şi atunci poveşti, precum cea de mai sus, dar e de presupus că în ele să nu mai găsim şi (atît de mulţi) proşti!





