„România Mare“ pe meridianele lumii
Tranziţia spre Occident
Ortodocşii din Balcani - grecii, românii şi slavii din Sud - tranzitează, de două decenii, din punct de vedere socio-politic, de la socialism spre capitalism, de la CAER şi Pactul de la Varşovia spre UE/NATO. Greco-ortodocşii, care au fost cumpăraţi de anglo-americani, în schimbul românilor, de la Stalin, au profitat din plin, cu mult înainte de 1989, de societatea de consum pe datorie, fiind în prezent şi faliţi, şi nemulţumiţi. Demonstraţiile şi grevele din Grecia sînt la ordinea zilei. Vor avea şi ceilalţi ortodocşi din Europa aceeaşi soartă, perspectiva de a demonstra pentru o cauză pierdută?
Revoluţia din România s-a soldat cu 1.000 de victime, ale unor terorişti a căror identitate o va afla numai generaţia viitoare, care se formează într-o societate liberă, democratică, ancorată puternic în lumea liberă, occidentală, UE. Pînă atunci, tranziţia spre Occident s-a organizat ca la carte. S-a început cu lichidarea dictaturii proletariatului, a partidului unic şi apariţia unui spectru de partide postortodoxo-comuniste şi etnice, maghiare, germane, evreieşti, armeneşti, slave etc., care îşi trimit reprezentanţi în Parlamentul de la Bucureşti, unde se fac legi politic corecte, după modelul occidental. A urmat destrămarea proprietăţii întregului popor asupra mijloacelor de producţie, a pămîntului etc., în favoarea investitorilor particulari, cu precădere a celor strategici din străinătate şi a celor cu imunitate parlamentară, care, şi ea, s-a privatizat.
Dacă şi locurile pentru partid în Parlament se cumpără cu bani, este evident că economia paralelă şi corupţia sînt o boală a copilăriei tranziţiei, ca pojarul, şi că massele largi populare suferă, în această fază, pe toate planurile, producţia, investiţiile, consumul, nivelul de trai, speranţa de viaţă scad. Cresc în schimb şomajul şi inflaţia, ambele necunoscute în trecut. Privatizarea siguranţei personale şi sărăcia sînt un calvar. După această vale a plîngerii, economia de piaţă va genera o alocare judicioasă a resurselor materiale şi umane, mult aşteptata bunăstare generală, ca la creştinii occidentali, se va instala şi la ortodocşi. Asta în teorie, pentru că, în practică, lucrurile stau altfel.
Tranziţia spre lumea creştinilor occidentali a ortodocşilor e nesinceră, ca a fariseilor. Ei vor să trăiască material ca în Occident şi spiritual ca în Orient. Refacerea unităţii creştine nu mai este la ordinea zilei. Asta a dus la incapacitatea de plată a Greciei şi este un semnal de alarmă pentru toţi creştinii, atît pentru cei din Est, cît şi pentru cei din Vest. Rusia, cu resursele ei minerale exorbitante, a revitalizat regimul autoritar pravoslavnic, renunţînd momentan la perspectiva integrării occidentale. România şi Republica Moldova nu au nici resursele naturale, nici spaţiul euro-asiatic al Rusiei. De aceea, după o Revoluţie şi două decenii în derivă, preşedintele şi Patriarhul trebuie să înceapă dialogul cu Roma pentru o emancipare naţională şi socială autentică, pentru o integrare a moldo-valahilor în lumea credibilă a creştinilor occidentali, nu falimentară ca a grecilor.
Prof. dr. Viorel Roman,
Akademischer Rat a.D.





