„România Mare“ pe meridianele lumii

Gînduri despre ţară, popor şi adevăratele valori

1) Învăţămintele istoriei. Cînd un popor se lasă antrenat în săvîrşirea unor fapte nedemne de istoria lui, este un semn că se află pe drumul pierzaniei.

2) O personalitate, ca şi o naţiune, rămîn măreţe prin puterea de sacrificiu de care sînt capabile în momente de cumpănă a istoriei.

3) Cînd guvernanţii nu suportă adevărul, supuşii cultivă minciuna, iar ţara se duce de rîpă.

4) Se vorbeşte mult despre om, de problemele acestuia etc. N-ar trebui să se uite că nu există om în general. Omul este, întotdeauna, o fiinţă concretă (cu nume şi prenume, cu necazuri şi bucurii etc.) Cine iubeşte omul abstract, adică o himeră, se iubeşte de fapt numai pe sine.

5) Într-o societate coruptă, pînă şi adevărul este pus în slujba minciunii.

6) Ţara în care talentele iau calea exilului este sortită degradării şi ruinei.

7) Popoarele, ca şi indivizii, îşi urmează implacabil destinul pe care şi-l făuresc singure.

8) Puterea îi corupe numai pe aceia care nu sînt demni de virtuţile şi strălucirea ei.

9) Puterea convieţuieşte cu adevărul numai dacă se află în mîinile unor oameni adevăraţi. Convertită în despotism, ea îşi creează propriul „adevăr“, pleznind triumfător din bici în lumea celor care nu cuvîntă.

10) Puterea care se îndrăgosteşte de sine recurge foarte uşor la abuzuri şi acte de violenţă, uitînd că prin aceasta îşi subminează propria autoritate şi chiar existenţa.

11) Democraţia aflată sub stăpînirea demagogilor se converteşte treptat la şarlatanie.

12) Spre luare-aminte. „Nimic nu este mai groaznic, mai înfiorător, mai cumplit decît omul care-ţi vrea răul! În el ţipă, urlă, răcneşte natura, el e josnic ca un porc, brutal ca un taur, caraghios ca o maimuţă, furios ca un leu, otrăvitor ca un şarpe“ (cf. Bojin Pavlovacki). De un asemenea individ nu este suficient să te fereşti; el trebuie pus cu botul pe labe, în numele legii şi al civilizaţiei moderne.

13) Puterea necontrolată acoperă vederea şi anulează auzul, în schimb cultivă abuzul şi stimulează logoreea.

14) Lupta pentru jumătăţile de adevăr este, de fapt, o încăierare teribilă pentru „roadele“ minciunii întregi.

15) Cu degetul pe rana socială. Acolo unde proliferează „pilele“, se ofilesc valorile autentice şi înfloresc nulităţile agresive.

16) Numai geniile şi talentele autentice îşi pot permite să joace totul în viaţă pe o singură carte, pentru că au înainte perspectiva certă a nemuririi; ceilalţi caută alternativele efemere ale supravieţuirii.

17) Şansa istoriei surîde numai acelor popoare care ştiu să cultive valorile autentice şi să veştejească nulităţile poleite.

18) Privind unele stări de lucruri ale lumii de astăzi, rămîi uimit de perspicacitatea gîndirii lui I.L. Caragiale, care afirma că acolo unde „oamenii mari sînt nişte secături, orice secătură poate să ajungă om mare“. Şi ca să te convingi de veridicitatea spuselor sale nu este necesar să te deplasezi pe alte „planete“.

19) Dezastrul naţional iminent. Oameni „mari“ ignoranţi şi cu caractere mărunte, cocoţaţi de soartă (sau de neamuri) în vîrful piramidei sociale.

20) Democraţia acaparată prin şiretlic şi viclenie de Consorţiul demagogilor este mai periculoasă şi mai necruţătoare decît tirania. Soarta tragică a lui Socrate stă mărturie în acest sens: suspectat şi ameninţat în timpul domniei „celor 30 de tirani“, el a fost condamnat la moarte după restaurarea „democraţiei“ ateniene, pentru „vina“ de a fi susţinut că „în fiecare om sălăşluieşte un soare – totul e să-l lăsăm să ardă“.

21) Regimul politic care marginalizează valorile autentice şi, în acelaşi timp, promovează lichele şi demagogi îşi sapă singur mormîntul.

22) Ţara care admite ca, de la o epocă la alta, aceleaşi personalităţi să fie considerate cînd eroi, cînd criminali, foarte greu îşi va înscrie numele pe harta lumii civilizate.

23) Replică. Secolul XXI va fi secolul egalităţii între popoare sau nu va mai fi deloc.

(Sursa: Ion Bulborea, „Gînduri intermitente“, Casa de editură şi presă „ŞANSA“ – SRL, Bucureşti, 1994).

Prof. univ. dr. Gavrilă Sonea