Tricolorul nr 1245 vineri 20 iunie

din 17 Oct 2017


Adauga la Favorite

Seteaza pagina ca homepage

Contact


News Alert:

romania pe meridiane

Construcţii monumentale, din anii 1945-1989, opere ale creaţiei şi muncii Poporului Român (4)


Combinatul Siderurgic din Galaţi

Construirea acestui combinat a început în anul 1962, el dezvoltîndu-se foarte mult în primele două decenii care au urmat. În 1981 a intrat în funcÅ£iune furnalul nr. 6, de 3.500 m3, unul dintre primele 10 din lume cu această capacitate. Planul general al combinatului, bazat pe o soluÅ£ie simplă ÅŸi clară, a prevăzut executarea a două axe principale perpendiculare, tratate ca magistrale uzinale. Aceste axe au determinat zonificarea interioară, amplasarea ÅŸi relaÅ£iile dintre unităţile componente, precum ÅŸi legătura cu oraÅŸul. Dintre instalaÅ£iile tehnologice importante, trebuie menÅ£ionate cele 6 furnale, cu capacităţi cuprinse între 1.700 ÅŸi 3.500 m3, oÅ£elăriile cu 9 convertizoare, cuptoarele electrice, liniile de turnare continuă, laminoarele de tablă groasă ÅŸi cele de bandă laminată, la rece ÅŸi la cald. În ceea ce priveÅŸte proiectarea construcÅ£iilor propriu-zise, problemele au apărut din cauza terenului de fundaÅ£ie, alcătuit din straturi adînci de pămînt macroporic, într-o regiune seismică de grad ridicat. Loessul este un material recomandat pentru construirea unei fundaÅ£ii, însă, îndată ce apa, în cantităţi însemnate, îl umezeÅŸte, acesta se dezagregă, devenind un material nesigur. În zona Å¢iglina II, depozitele de loess au o grosime de 20-30 m. Pentru zona primelor furnale, unde stratul de loess avea 24 m grosime, s-au folosit piloÅ£i cu bulb, cu lungimea de 15 m, iar fundaÅ£iile au fost coborîte la 9 m. Stratul de rezemare a piloÅ£ilor avînd, de asemenea, caracteristici care nu eliminau posibilitatea tasărilor, construcÅ£iile au fost calculate la tasări diferenÅ£iale, evaluate ÅŸi la cutremure de gradul 8.

Combinatul Siderurgic din GalaÅ£i cuprinde mai multe construcÅ£ii. Dintre acestea, vom prezenta doar clădirea corpului principal al oÅ£elăriei, una dintre cele mai mari lucrări de acest gen realizate în Å£ară. Pentru producerea oÅ£elului a fost adoptat un procedeu tehnologic nou, ÅŸi anume utilizarea unor convertizoare cu o capacitate de 160 t, cu insuflare de oxigen la partea superioară. Hala are o lungime de 225 m ÅŸi este prevăzută cu patru deschideri, de 21 m ÅŸi, respectiv, 18 m. Traveele sînt de 12,24 ÅŸi 36 m. Structura de rezistenţă a halei este alcătuită din stîlpi încastraÅ£i în fundaÅ£ie ÅŸi grinzi cu inimă plină, continue, articulate pe stîlpi. În zona convertizoarelor, care ating înălÅ£imea de 54 m, structura are unele cadre etajate, compuse din stîlpi ÅŸi grinzi cu secÅ£iune tubulară. Podurile rulante ale combinatului au o capacitate maximă de 255 t. Åžarpanta metalică a acoperiÅŸului, complet sudată, este executată din oÅ£el OL 38, necalmat, ÅŸi are o învelitoare din tablă plană, de 6 mm grosime, susÅ£inută pe pane din dublu T, cu goluri în inimă. FundaÅ£iile stîlpilor sînt aÅŸezate, de asemenea, pe piloÅ£i cu bulb, executaÅ£i prin forare. Combinatul dispune de un port fluvio-maritim, situat în amonte de confluenÅ£a Siretului cu Dunărea, care prelucrează materiile prime, fiind dotat cu instalaÅ£ii de transport continuu al minereurilor ÅŸi cu instalaÅ£ii de descărcare a vagoanelor de cale ferată. În 1989, combinatul asigura cca. 48% din producÅ£ia de oÅ£el a României ÅŸi îÅŸi exporta produsele în mai bine de 38 de ţări.

Combinatul Siderurgic din GalaÅ£i se înscrie în rîndul celor mai importante realizări de acest gen din lume, prin componenÅ£a ÅŸi performanÅ£ele tehnologice, prin gradul ridicat de automatizare, prin calitatea ÅŸi diversitatea producÅ£iei, dar ÅŸi prin armonioasa compoziÅ£ie urbanistic-arhitectonică.

(va urma)

Prof. univ. dr. Gavrilă Sonea

Share |

Articol vizualizat de 2571 ori

Afisari

16 Iun 2014

Comenteaza acest articol



Trebuie sa fiti logat pentru a comenta acest articol.