Polemici * Controverse

Microsioane istorice Homouniversalis

Pe vremea ,,Seratelor muzicale”, concepute de maestrul Iosif Sava, un excelent realizator

de televiziune, dintr-o epocă nu prea îndepărtată, în diversele mănunchiuri filozofice cu care se

condimentau operele propriu-zise, s-a adus în

prim-plan ideea darwinistă, potrivit căreia omul se trage din maimuţă. Invitatul lui Sava era, atunci,

filozoful Andrei Pleşu şi, la invocarea acestei teorii,

prezentatorul s-a ridicat brusc şi s-a întors spre

convivul său, cît pe ce să-l răstoarne din fotoliu:

- Cum, domnule Pleşu, să ne tragem din maimuţă?! Ia uită-te la noi! La mine, la dumneata! Ne tragem noi din maimuţe? Ce-o fi fost în capul lui Darwin?,

l-a întrebat Iosif Sava şi, pe măsură ce-l privea pe Pleşu, vocea îi scădea treptat, de parcă prezenţa

acestuia l-ar fi contrazis pe loc, figura invitatului său părînd un argument convingător că Darwin n-a greşit. Pleşu părea să-i spună: ,,Uitaţi-vă mai atent la moaca mea, nu observaţi asemănarea?”. Filozoful, însă, nu l-a contrazis pe moderator, ci, dimpotrivă, a început să rîdă de Darwin, zicînd că savantul ar fi avut ,,rău de mare” atunci cînd adunase dovezi despre originea speciilor, de-a lungul apelor. Recent, de parcă ar fi voit să dea, şi ei, un răspuns la această controversă, specialiştii germani de la Muzeul

de istorie naturală Senckenberg au realizat mai multe mulaje ale feţelor de humanoizi, plecînd de la fragmente de oase, dinţi, sau chiar bucăţi de craniu, descoperite în întreaga lume, pentru a reconstitui înfăţişarea strămoşilor noştri.

Ei au amenajat, apoi, un panou cu 11 capete, care

se aseamănă şi cu cele de maimuţă şi cu acelea ale omului de azi, atribuindu-le, după criterii ştiinţifice precise, următoarele nume:

1. Sahelanthropus tchadensis, poreclit ,,Toumai”, trăitor, în urmă cu 6,8 milioane de ani, în Asia.

E unul dintre cele mai vechi specimene umanoide descoperite pînă în prezent, avînd următoarele

caracteristici: faţă teşită, nas borcănat, bot

cu buze groase.

2. Australopithecus afarensis, care ar fi trăit acum 3,2 milioane de ani. Mai multe oase aparţinînd

acestei specii au fost găsite în cîteva zone de pe

teritoriul Etiopiei.

3. Australopithecus africanus – este cel mai complet craniu, dezgropat în Africa de Sud, în 1947.

Se presupune că ar fi trăit acum 2,5 milioane de ani.

4. Paranthropus aethiopicus, descoperit în Kenia, în 1985. Este vorba de un specimen bărbătesc, care

a existat în urmă cu 2,5 milioane de ani.

5. Paranthropus boisei – craniu feminin, descoperit în Tanzania, în 1959, avînd o vechime de

1,8 milioane de ani.

6. Homo rudolfensis, craniu reconstituit după oasele găsite de antropologi în Kenia, în 1972. Ele aparţin unui exemplar masculin, care a trăit în urmă

cu 1,8 milioane de ani.

7. Homo ergaster, al cărui schelet, perfect conservat, a fost descoperit în delta unui rîu african.

Individul respectiv a trăit în aceeaşi perioadă

cu Homo rudolfensis.

8. Homo neanderthalensis - a fost descoperit, în 1908, în Franţa; vechimea estimată: 56.000 de ani.

9. Homo florensis – fosila unei femei pitice, cu o mandibulă bine conservată, a fost găsită, în 2003,

în Indonezia. Avea o înălţime de 1 m, coapse prelungi şi posterior bombat. A trăit acum 18.000 de ani.

10. Homo sapiens – după fragmentele descoperite, este vorba de o femeie tînără, cu o înălţime aproape dublă faţă de exemplarul din Indonezia, cu fese lungi, puternic arcuite. A trăit în urmă cu 10.000 de ani.

11. Homo heidelbergensis - bărbat descoperit, în 1993, în Spania. După forma craniului, oamenii de ştiinţă cred că e vorba de un strămoş al neanderthalienilor, care a trăit în urmă cu 500.000 pînă

la 350.000 de ani. Ce pereche ideală ar fi putut forma acest mascul, cu faţă luminoasă şi ochi pătrunzători, alături de femeia suplă şi înaltă, dansatoare prin copaci, din specia Homo sapiens!

Continuîndu-şi cercetările, savanţii germani

vor găsi, cu siguranţă, şi urme ale vedetelor

care au participat, în plină tinereţe, la concursurile de frumuseţe ,,Miss Universe”.

VASILE BĂRAN