Polemici * Controverse
Microsioane istorice Nimic despre Dracula
Presa britanică a publicat, recent, numele
personalităţilor care vor fi invitate la „Nunta Anului“ în Regat, atunci cînd Prinţul William, fiul cel mare al lui Charles, moştenitorul tronului Angliei, o va lua de soţie pe prinţesa Kate Middleton. Printre cele 650 de nume se află şi cel al contelui român, de origine maghiară, Tibor Kalnoky, care are în grijă
proprietăţile lui Charles din satele Valea Zălanului şi Micloşoara, din Covasna. Nobila familie a
aristocratului medieval numără mai bine de 25 de generaţii, toate rudele sale părăsind de-a lungul
timpului ţara şi răspîndindu-se prin diverse colţuri ale lumii. Contele Kalnoky s-a născut în Germania. A făcut grădiniţa în Olanda, liceul la Cannes, iar
facultatea la Paris. S-a stabilit, mai întîi, în Ungaria, unde s-a căsătorit cu o fată care l-a fermecat, Anna. După care, făcînd o vizită pe urmele stră-strămoşilor din România, nu s-a mai despărţit de Carpaţi, unde şi-a cumpărat o fermă, cu un conac de-o rară
frumuseţe la poale de munte. Cu Charles, contele Tibor s-a împrietenit, asigurîndu-l că va avea grijă de proprietăţi, devenind, astfel, unul dintre preţioşii invitaţi la marele eveniment de la Casa Regală. Dar, iată şi o ciudăţenie. Pe lîngă invitaţia pentru el şi soţia sa, Tibor a primit, asemenea tuturor celor 650, şi un „ghid de conduită“, de 22 de pagini, în care sînt expuse regulile de comportare la masă şi ce subiecte
să fie excluse din discuţii, îndeosebi despre Dracula şi Războaiele din zona Golfului Persic. Despre războaie, e de înţeles, cunoscut fiind rolul nefast al Angliei în Irak, Afganistan, Iran, Siria. Dar ce e despre Dracula? Om cult, cu experienţă diplomatică,
aristocratul Tibor Kalnoky trebuie să-şi fi dat seama de rădăcinile suspiciunii. După cum se ştie, odată cu apariţia, la sfîrşitul Secolului XIX, a romanului „Dracula“, a israelitului londonez Bram Stoker şi, mai tîrziu, a fimului de groază regizat de Francis Ford Copolla, cu acelaşi titlu, s-a perpetuat
o confuzie ce-şi făcuse loc încă din Evul Mediu
privindu-i pe Vlad Dracul şi fiul său, Vlad Basarab, căruia avea să i se zică Ţepeş. Vlad Basarab –
tatăl, va avea porecla de Dracul, după primirea sa în Ordinul Dragonilor de către împăratul Sigismund. Dragon însemnînd şi Dracul, tatăl lui Ţepeş s-a ales cu numele destul de răspîndit, Vlad Dracul. Şi de aici, Dracula, care avea să treacă asupra lui Vlad Ţepeş. Astfel, mai tîrziu, lui Vlad Ţepeş i s-a spus Dracula, şi, datorită tragerii în ţeapă, Vampirul. Aceasta este confuzia pe care au făcut-o Bram Stoker şi Copolla. Prinţul Charles a devenit proprietar
într-o ţară a vampirilor, din Munţii Carpaţi,
deasupra Dunării. Unde te duci, unde te întorci, dai peste vampiri. Discutînd despre Dracula, aduci în faţa omului o ţară a sălbăticiunilor, un loc unde-i stăpîn Vampirul Dracula. Datorită domeniilor pe care le deţin pe diverse continente depărtate şi arhipelaguri misterioase, englezii, deveniţi proprietari prin jungle, au trecut printr-o sumedenie de peripeţii de coşmar. Ori, nu se poate ca la o nuntă îngerească, un conte
să prezinte întîmplări cu draci. După ce Dan Matei Agathon, ministru al Turismului, neavînd ce face, a propus inventarea unor „Parcuri Dracula“, unde turiştii să bea sînge din suc de roşii, sau să mănînce ficaţi de fecioare din miei ecologici, şi-a băgat repede „capul la cutie“, atunci cînd ziarele i-au deschis ochii asupra impactului mediatic negativ! Aşa că
aristocratul nostru şi-a pus la îndemînă „ghidul prinţului Charles“, astfel încît în discuţiile de la marele eveniment să fie evitat subiectul Dracula.
Vasile Băran





