Pentru improspatarea memoriei

Pe cine încearcă să reabiliteze nevasta ambasadorului Ungariei în România WASS ALBERT A FOST UN CRIMINAL DE RĂZBOI, CARE A UCIS ŞI ROMÂNI, ŞI EVREI

Asociaţia „Cultul  eroilor” protestează faţă de o eventuală achitare a scriitorului Wass Albert, condamnat la moarte în anii ’40 pentru crime de război comise în cel de-al II-lea război mondial, spunînd că avocatul Kincses Elod, care a început demersurile pentru revizuirea sentinţei, a declarat în fals. Preşedintele Asociaţiei, colonelul în rezervă Vasile Suciu, a declarat marţi, 22 august, că avocatul Kincses Elod, care a anunţat că a început demersurile pentru revizuirea sentinţei în cazul „Wass Albert”, a declarat în fals că acesta ar fi avut doar 14 ani la data evenimentelor şi ar fi omis să spună că statul ungar i-a refuzat cetăţenia tocmai pentru că a fost condamnat pentru crime de război. „Din ordinul acestui criminal şi al tatălui său, Wass Andrei, armata horthystă a comis în anii ’40 masacrele de la Sucutard şi Mureşenii de Cîmpie, judeţul Cluj”, a spus colonelul Vasile T. Suciu. Acesta susţine că a fost martor ocular la evenimentele din anii ’40, că Wass Albert s-a făcut vinovat de instigarea la masacrele din cele două localităţi şi că faptele acestuia au fost dovedite cu acte indubitabile şi martori oculari. Suciu a adus şi un document pe care l-a obţinut prin Consiliul Judeţean Mureş, un extras din registrul de naştere, în care figurează că Wass Albert s-a născut la data de 8 ianuarie 1908, la Răscruci, judeţul Cluj. „În 1940, cînd s-au întîmplat evenimentele de la Sucutard, Wass Albert avea 32 de ani, era conte şi moşier, locotenent în rezervă în armata ungară”, a susţinut Suciu, care a adăugat că Wass Albert s-a făcut vinovat de instigarea la masacrele din Sucutard şi Mureşenii de Cîmpie, „faptele sale criminale fiind dovedite cu acte indubitabile şi martori oculari”. „Toată lumea fugea să-şi scape viaţa, pentru că armata ungară se răzbuna pe români, ziceau că ne-am bătut joc de ei 22 de ani”, a mai declarat Suciu.

Colonelul în rezerva Suciu îl acuză pe avocatul Kincses Elod, fost preşedinte al UDMR Mureş, că încearcă „să mintă şi să inducă în eroare opinia publică românească şi internaţională” cu privire la faptele lui Wass Albert. Avocatul Kincses Elod a anunţat, recent, că va trimite Parchetului Tribunalului Cluj o cerere de revizuire a sentinţei din 13 martie 1946, prin care Tribunalul Poporului l-a condamnat pe Wass Albert la moarte, în contumacie, pentru instigare la omorîrea a 4 persoane în localitatea Sucutard. Kincses a precizat că i-a fost cerut acest demers de fiul scriitorului, Andreas Wass von Czege, care trăieşte în prezent în Germania. El a spus că a ajuns în posesia a noi înscrisuri, procurate din arhivele militare de la Piteşti şi din cele ale Ministerului Afacerilor Externe. Potrivit avocatului, noile probe, provenind de la Serviciul de Contrainformaţii de atunci, indică între numele instigatorilor execuţiei de la Sucutard pe Wass Endre, care este tatăl scriitorului, nu pe Wass Albert, care ar fi avut atunci 14 ani, fiind elev la Cluj, în nici un caz instigator. Avocatul susţine că din probele de la arhivă rezultă că şi în ceea ce priveşte masacrul de la Mureşenii de Cîmpie nu Wass Albert a fost vinovat, ci primarul Korosi şi un anume Szakacs. După revoluţie, senatorul UDMR Frunda György a încercat să obţină şi el revizuirea sentinţei, printr-un recurs în anulare, care i-a fost însă refuzat. Scriitorul Wass Albert s-a sinucis în anul 1998 în SUA, fiind considerat unul dintre fruntaşii dizidenţilor maghiari din exil, unul dintre motive fiind că statul ungar a refuzat să-i mai acorde cetăţenia maghiară, întrucît era considerat criminal de război. Wass Albert este cel mai citit scriitor maghiar din Transilvania, la ora actuală. În februarie 2004, sub egida Organizaţiei Tinerilor Maghiari din Transilvania şi a Organizaţiei „Poporul Carpaţilor”, s-a făcut un maraton de lectură privind reabilitarea lui Wass Albert, prilej cu care participanţii la manifestare au citit neîntrerupt, timp de 24 de ore, cîte 15 minute fiecare, fragmente din opera scriitorului maghiar.

Comunicat de Presă din 28 august 2006