PAGINA I

Meditaţii

Lemnul crucii pe care a fost răstignit Isus era de scoruş – esenţă extrem de rezistentă.

* * *

Evreii, în intoleranţa şi ingratitudinea lor, pot zice orice, dar Mareşalul Antonescu (căruia eu i-am dezvelit 3 statui în România) a avut o moarte de o măreţie antică. El este unicul om din Istorie, după ştiinţa mea, care şi-a comandat singur plutonul de execuţie: „Foooc!“.

* * *

E un mister cum Occidentul e fascinat de Vladimir Putin, cel care, vorbind despre ceceni, în septembrie 1999, a spus ceva de o cruzime extremă: „Nici măcar nu poţi să le spui animale, fiindcă, dacă sînt animale, atunci sînt turbate“.

Definiţia „omului de stat“? Un „om politic“ de cursă lungă.

* * *

În ultimii 600 de ani, Cruciadele şi-au schimbat ţinta: nu mai e Mormîntul Sfînt, ci Petrolul Sfînt.

* * *

Pe Isus L-a sărutat un singur om: Iuda.

* * *

„La mijlocul vieţii sîntem deja în moarte“. (Martin Luther)

* * *

Foarte puţină lume ştie ce înseamnă nefericitele cuvinte germane „Sieg Heil!“ – „Trăiască Victoria!“.

* * *

* Întîiul poem suprarealist din Istorie este acest verset biblic: „Ziua Domnului va veni ca un hoţ, noaptea“… Ce straniu! În aceeaşi propoziţie se află alături „ziua“ şi „noaptea“, „hoţul“ şi „Domnul“…

* * *

Frumos vers al lui Goethe („Faust“), care mi se potriveşte şi mie: „Eu mi-am trăit în goană viaţa toată“.

* * *

Oamenii sînt dispuşi să îşi recunoască multe defecte, cu excepţia unuia: invidia.

* * *

Pupăza este o pasăre ocultă, purtătoare de noroc. Ea l-a vegheat pe Regele Solomon în lucrările sale, iar acesta, în semn de recunoştinţă, i-a pus o coroană  pe cap.

* * *

Mă regăsesc în spusele pictorului rus Kuinji: „Nu ştiţi că cele mai bune ore pentru creaţie sînt între 4 şi 9 dimineaţa?“.

* * *

Care să fie forţa aceea misterioasă care hotărăşte că în unele zile totul ne iese pe dos, iar în altele totul ne merge în plin?

Atunci cînd aud de moartea cuiva, prima  consolare care îmi vine în minte e asta: „Au murit ei patriarhii biblici!“.

* * *

Ani de zile am crezut că numele Suciu e de origine maghiară. Asta pînă în ziua cînd am aflat că Sucii erau un trib dacic.

* * *

Omul rău rîde rar, şi atunci o face scrîşnit, ca o balastieră de nisip.

* * *

Limba rusă are un cuvînt splendid pentru Duminică – Voskreseniie, adică Înviere. Da, în fiecare Duminică trăim miracolul Învierii, care dă o aură şi un duh aparte acestei zile.

* * *

„Îmi vînd locul din cer pentru un taler!“ – a strigat Voltaire, la o petrecere dată de Frederic cel Mare, la Castelul Sans-Souci (Fără Griji). E cea mai penibilă situaţie în care s-a pus, vreodată, un francez în faţa unui neamţ. 

* * *

În bătălia de la Austerlitz, Napoleon a mîncat pui fript, a băut vin roşu, de Burgundia, şi a fredonat, tot timpul, un cîntec frivol: „Ah! Comme il y viendra! Larira! Larira!“.

* * *

Frumos vers al lui Baudelaire: „Chinezii văd ora în ochii pisicilor“.

* * *

Frumos e soarele pe rîu

Dar cine-aprinde macii-n grîu?

* * *

Îmi plezneşte capul de atîta şcoală

Şi prea multă carte poate fi o boală.

* * *

Nu-mi mai trimite, Doamne, duhuri rele 

Azi sînt prea slab, nu pot lupta cu ele.

* * *

Dragoste cu sila nu se poate – se cheamă viol.

* * *

Intuiţia îmi spune că san-scrita, înseamnă, în limba primordială, scriere sfîntă.

* * *

Am fost, toată viaţa, un înotător redutabil. La vîrsta de 10 ani, într-o vacanţă de vară, am trecut  Oltul înot, printre cirezile de vite.

* * *

Izgoniţi din Dacia, celţii au dus în insulele britanice fustanela, cimpoiul şi Crucea Sfîntului Andrei – care, acum, reprezintă Scoţia pe drapelul Marii Britanii.

* * *

„Aura Buzescu a murit, domnule Vadim!“ – mi-a spus, la începutul anilor ’80, cu gura ei, marea actriţă, atunci cînd i-am telefonat pentru a o invita la festivitatea de decernare a Premiilor „Săptămîna“. A acceptat, cu plăcere, premiul, dar de venit – nu a venit. Pur şi simplu, nu a vrut să mai fie văzută de nimeni, ascunzînd ravagiile  bătrîneţii.

* * *

Tot la telefon, şi tot în acele vremuri, nonagenarul Al. Rosetti a negat că el l-ar fi bîrfit pe Eugen Barbu, la „Europa liberă“, zicîndu-mi că totul e o intrigă ieftină: „Scursura Byzanţului, domnule Vadim. Scursura Byzanţului“…

* * *

Ţăranul român are o expresie genială pentru terapia prin iubire: „Ochiul stăpînului îngraşă vita“.

* * *

„La 18 ani, convingerile noastre sînt dealuri de pe care privim. La 45 de ani, ele sînt peşteri în care ne ascundem“ (F. Scott Fitzgerald)

* * *

Am cunoscut, direct, blestemul piramidelor. În  martie 1994, pe cînd mă aflam într-o vizită senatorială la Cairo, cînd l-am vizitat pe Hosni Mubarak, am intrat în Piramida lui Keops. La ieşire, s-a întîmplat o scenă stranie: călugărul senator Simeon Tatu şi-a agăţat vălul negru, de la camilafcă, de scara metalică şi era cît pe-aci să fie strîns de gît; parcă nişte forţe nevăzute nu-l lăsau să mai iasă din mormîntul faraonului. Nu peste multă vreme, el avea să fie răpus de cancer…

* * *

Ce e mai important: să ai simţul istoriei, sau simţul onoarei?

* * *

În cuibul celei mai neînsemnate păsări  care a scos pui e mai multă fericire decît în palatul unui om fără Dumnezeu.

* * *

Animalele sînt superioare omului prin cel puţin trei virtuţi: 1) loialitatea; 2) ruşinea; 3) curăţenia.

* * *

Găsesc în Biblie (2 Împăraţi; Isaia) o metaforă cinică a regelui asirian Sanherib, care se potriveşte cu ceea ce ne-au făcut nouă, românilor, ocupanţii turci şi, mai apoi, ruşi: ne-au micşorat ţara şi ne-au mărit tributul, niciodată invers.

* * *

Epoca Fanariotă a trecut demult, dar spiritul ei va dăinui veşnic, fiindcă ne-a intrat în sînge.

* * *

În clipa cînd a înţeles că i-a sunat ceasul, prietenul meu Aristide Buhoiu a spus: „Gata, am pierdut lupta. Acuma mor“. Cîţi dintre noi vom avea această înţelepciune a acceptării fatalităţii?

* * *

Ultimele cuvinte ale lui Goethe nu au fost „Mai multă lumină“, ci unele mult mai domestice – el i-a spus norei sale: „Otilia, mai lasă lăbuţa ta, încă puţin, în mîna mea“…

* * *

Cascada, duşul omului preistoric.

* * *

Drieu La Rochelle despre elveţieni: „Acest mic popor grotesc de portari de hotel“.

* * *

Extrovertiţii resimt singurătatea ca pe-o boală.

* * *

În campania din Rusia, Napoleon l-a avut ca translator de rusă pe un român, Serafim. Întors la Bucureşti, acesta îşi mărită fata cu francezul Xavier Villacrosse.

* * *

Şi totuşi, au încăput două săbii în aceeaşi teacă: Hitler şi Stalin.

* * *

Cu 100 de ani înainte de crucificarea lui Isus, 6.000 de răsculaţi ai lui Spartacus au fost răstigniţi de-a lungul drumului dintre Capua şi Roma. Ce privelişte apocaliptică!

* * *

Ah, blestemaţii ani ’80 –

N-aş vrea să-i retrăiesc în veci!

* * *

Încă un cuvînt călător: apotheke (farmacia germană) înseamnă, în greaca veche, depozit.

* * *

N-am ştiut că Albert Camus era spaniol (după mamă). Ascendenţa maură l-o fi făcut să sudeze ţigară de la ţigară?

* * *

La fel ca fraţii lor, italienii, românii sînt neîntrecuţi la porecle. În cronicile Ţării Româneşti a existat un boier, Şerban Brezoianu, poreclit… Scuipici – nume transmis şi fiului său, Dumitrache ispravnicul. 

* * *

Ce coincidenţă stranie: Iuliu Maniu moare, ca şi Platon, exact în ziua în care împlinea 80 de ani – în cazul lui, la 8 ianuarie 1953.

* * *

A luat-o razna şi geriatria asta: a dat în mintea pediatriei.

* * *

Aşa cum i-a alungat din Rai pe îngerii căzuţi, tot astfel Dumnezeu a alungat culoarea neagră din spectrul luminii.

* * *

Şi boierii de acum 200 de ani tot la Viena îşi căutau sănătatea. Iată-l pe Nicolae Glogoveanu, care îl însărcinează pe omul lui de casă, tînărul Tudor Vladimirescu, să-i ducă fiica, Maricuţa, în vîrstă de 14 ani, în capitala imperială, pentru a se vindeca de „parigorie“ (slăbiciune, anemie). Era în anul 1814, în care începea Congresul de la Viena, eveniment pe care viitorul revoluţionar îl observă cu atenţie şi îl descrie în epistolele sale.

* * *

Dumnezeu a conceput capul omului ca pe o antenă cosmică, de-asta se şi află plasat acesta în partea de sus, liber, fără nici un obstacol între el şi cer. Dacă este ceva divin, cu adevărat, în om, acesta este capul. Poate că din cauza asta aveau celţii un adevărat cult pentru cranii.

* * *

„Legile irlandeze vechi erau compuse în versuri, pentru a uşura memorizarea lor“ – scrie Mircea Eliade. Desigur, o reminiscenţă celtică. Dar cine pusese legile pe muzică şi, implicit, în versuri, înaintea tuturor? Dacii noştri.

* * *

Încă o dovadă a forţei magice a druizilor (preoţii celţi): şi-au creat un cifru, aidoma unui lacăt, care nu ne permite să intrăm în templul secretelor lor.

* * *

Lugoj – iată un cuvînt care provine de la numele zeului celtic Lug (probabil Mercur) şi care a dat şi denumirile Lugano (lac şi oraş în Elveţia), Lugdunum (Lyon), Lugo (oraş în Spania), Lugansk (oraş în Ucraina), Lugaşu de Jos (comună în Bihor) ş. a.

* * *

Cuvîntul venetic nu vine de la Veneţia, ci de la un trib care locuia în Vendeea (Franţa) – de altfel, şi acest nume provine de la acelaşi trib.

* * *

În politică rezistă şi sînt respectaţi doar cei care reprezintă ceva prin ei înşişi.   

* * *

 „Satanismul“ Revoluţiei Franceze a fost remarcat, pentru prima dată, de Joseph de Maistre, în 1796: „Nu înţeleg nimic, iată care este cuvîntul cel mare la ordinea zilei.. Monarhia este, în întreaga Europă, amorţită! Totul le reuşeşte celor răi. Există în Revoluţia Franceză un caracter satanic, care o deosebeşte de tot ceea ce s-a văzut pînă acum şi, poate, de tot ceea ce se va mai vedea“.

* * *

Deşi a încercat să-i ajute pe evrei, iar aceştia l-au privit ca pe un salvator, Napoleon era, în fond, un antisemit feroce: „Evreii sînt un popor urît, fricos şi crud. Ei sînt larvele lăcustelor care distrug satele“.

* * *

Mussolini a inventat cuvîntul „totalitar“.

* * *

Nu-l ştiam pe Voltaire atît de lipsit de modestie: „Am făcut, în vremea mea, mai mult decît Luther şi Calvin“. Exclus! Cei doi au fost reformatori şi au întemeiat, dacă nu religii, atunci culte religioase – ceea ce nu e cazul ateului de la Ferney.

* * *

Şi totuşi, Carthagina trebuie reconstruită!

* * *

În prima parte a vieţii am învăţat atît de multe de la sanctuarele celor morţi, încît pot spune acum: Cimitir, liceu al tinereţii mele…

* * *

„Lui Benito Mussolini, de la un bătrîn care îl salută pe Conducător, Eroul Culturii“ – aşa sună dedicaţia pe care Sigmund Freud (evreu) a scris-o, pe o carte scoasă împreună cu Albert Einstein.

* * *

Văduvia – iată suprema înţelepciune.

* * *

Rînd pe rînd, oamenii ies din generaţia lor, iar generaţiile ies din societate.

* * *

Sociologic vorbind, o generaţie numără 30 de ani.

* * *

Toate zăpezile se topesc, într-o bună zi, mai puţin zăpada părului alb, care ne topeşte ea pe noi.

* * *

Expresia „suflet de slugă“ nu se referă la supunere, ci la ticăloşie. Le dau un sfat tuturor: nu vă lăsaţi la mîna slugilor, nu le daţi prilejul să vă şantajeze cu nimic şi să amestece un adevăr cu zece minciuni. Numai faptul că un om de nimic a stat lîngă voi, o vreme, îi dă, din start, un anumit credit în ochii celor superficiali şi înclinaţi spre bîrfă.

* * *

Un Mussolini german n-ar fi fost posibil. Nici un Hitler italian nu era de imaginat. Mai în vîrstă cu 7 ani decît Hitler, Mussolini l-a luat în derîdere pe acesta şi l-a tratat cu acea megalomanie pe care numai fanfaronii latini o pot avea. Il Duce vorbea aşa despre întîia întîlnire cu Führerul: „Hitler mi-a recitat din memorie din Mein Kampf, cărămida aceea pe care nu am fost niciodată în stare să o citesc“. Apoi l-a comparat cu un „gramofon cu doar 7 melodii, iar după ce le termina, o lua de la capăt“. Totuşi, în ciuda păcatelor sale, Hitler a avut o moarte demnă – pe cînd Mussolini a murit ca un circar, după o fugă şi o travestire ruşinoasă, în care a stat ascuns, 3 zile şi 3 nopţi, în burta calului de bronz al statuii regelui Victor Emanuel.

* * *

Era un idealist. Idealul lui era să aibă cît mai mulţi bani.

* * *

Ce soartă a avut şi Caragiale: el, care a scris Domnul Goe, să moară în ţară la Domnul Goethe …

* * *

Romanul „Roşu şi Negru“ mă făcea să mă gîndesc la sex numai în tinereţe; acum, îmi face poftă de pepene roşu, la gheaţă, şi de un castron de cireşe negre.

* * *

Quo vadis Domine? – Unde te duci, Doamne? Venio iterum crucifigi – Vin să fiu răstignit din nou. De ce oare întrebarea lui Petru a făcut carieră şi e cunoscută de toată lumea, iar răspunsul lui Isus, nu?

* * *

Copilăria e Antichitatea noastră personală.

* * *

Zeul suprem al lumii moderne e Televizorul. Toată lumea se învîrte ca un titirez în jurul lui, îl priveşte şi îl ascultă cu sfinţenie.

* * *

Fiecare lider politic mondial are o tresărire orgolioasă: „Nu cumva eu sînt Antichristul?“

* * *

Triunghiul Conjugal al Bermudelor.

* * *

Buncărul pe care şi l-a făcut Hitler în pămînt nu l-a putut apăra tocmai de el însuşi. La ce au  servit o adîncime de 12 metri şi o grosime a tavanului de 4 metri? Glonţul cu care Führerul s-a sinucis „a trecut“ prin beton ca printr-o pînză de păianjen.

* * *

Aflat la stabilimentul „Caritatea“, al doctorului Şuţu, Eminescu zicea, nu cu mult timp înainte de a-şi da obştescul sfîrşit: „Aş vrea să mor şi să mi se schimbe sîngele în vin de Drăgăşani“.

* * *

Dumnezeu m-a făcut să vă judec pe toţi:

La doi oameni vrednici, o sută de hoţi!

* * *

Eu apreciez frumuseţea unei femei şi prin prisma bărbaţilor acestora: mi-a plăcut mai mult Liz Taylor (măritată cu marele Richard Burton) decît Ava Gardner (măritată cu micul Mickey Rooney).

* * *

În mod sigur, Isus nu S-a uitat la televizor, nu a mers cu maşina, nu a zburat cu avionul, nu a fumat o ţigară la o cafea şi nu a ţinut socoteala banilor – dar ne observă pe noi cînd facem toate astea.

* * *

Descopăr o ciudăţenie istorică: Petru cel Mare moare la 26 ianuarie, exact în ziua în care, după aproape 200 de ani, avea să se nască un duşman neîmpăcat al Testamentului său: Nicolae Ceauşescu...

* * *

Noi nu-i vedem pe morţii închişi în sicrie ermetice, dar ei ne văd pe noi.

* * *

Năvodul Lunii iar e plin de peşte.

Aud cum Marea se călugăreşte...

* * *

„De cînd mă ştiu, mi-a plăcut un singur joc: polemica“. (Osho)

* * *

Coincidenţă stranie: la 27 ianuarie se naşte Mozart (1756) şi moare Verdi (1901)...

* * *

Nebunia lumii moderne a început atunci cînd s-a şters graniţa dintre normal şi anormal.

* * *

Tatăl meu citea Biblia într-o supremă umilinţă: în genunchi.

* * *

România e singurul loc de pe Planetă unde s-a strigat: „Trăiască bomba atomică!“. Scena asta s-a petrecut în ziua de 8 nov. 1945, în timpul marii demonstraţii antisovietice din Bucureşti.

E ca şi cum mii de oameni ar fi strigat „Trăiască moartea!“.

* * *

Iubesc teatrul, dar nu şi lumea teatrului, care e o turmă snoabă şi intolerantă, de care sînt fascinaţi tot felul de chibiţi cu patalama de arhitecţi, medici, ingineri, diplomaţi etc. Mă uit cu milă la toată această faună, care pretinde că e democrată – dar, de fapt, ar sfîşia pe oricine care nu e acceptat de „măgarul alpha“ din capul turmei.

* * *

Întrebat de un străin cînd va veni Mahdi, mîntuitorul musulmanilor , imamul Al-Baqik a făcut o profeţie tulburătoare: „Va fi cînd femeile se vor purta ca bărbaţii şi bărbaţii se vor purta ca femeile; şi cînd femeile vor sta cu picioarele desfăcute pe şaua cailor. Va fi cînd martorii falşi vor fi crezuţi şi cînd adevărul va fi respins; atunci cînd oamenii vor vărsa sîngele altor oameni fără motiv, cînd se vor destrăbăla şi vor risipi banii săracilor“.

* * *

Atunci cînd văd pe micul ecran atîţia artişti şi politicieni care au murit, am senzaţia că televizorul nu e altceva decît un sicriu cu capacul de sticlă.

* * *

„Moartea ar fi un vis dacă, din cînd în cînd, am mai putea deschide cîte un ochi“. (Jules Renard)

* * *

Garibaldi obişnuia să hrănească două pitulici cu capul negru, zicînd celor apropiaţi: „Acestea sînt sufletele celor două fiice ale mele, Anita şi Rosa, care au murit de timpuriu. Hrăniţi-le după moartea mea“.

* * *

La numai 59 de ani, cu trei săptămîni înainte de a muri, Flaubert zicea: „Am obosit să trăiesc, totul mă irită, totul mă apasă. Un atac cerebral, ca lumea, ar fi binevenit“.

* * *

Cum l-a chemat la ea Maria Antoaneta, la 17 ani după ghilotinare, pe amantul ei, contele suedez Axel Fersen? Acesta a fost acuzat că l-a otrăvit pe prinţul moştenitor Christian, al Suediei, fiind linşat de mulţime şi azvîrlit la gunoi.

* * *

Iată încă o diferenţă între creştini şi restul lumii: creştinii îi iartă şi pe cei care nu cer iertare.

* * *

În Istorie există o singură „revoluţie permanentă“: cea înfăptuită de Isus Christos, care acţionează nu numai asupra societăţii, ci şi asupra naturii umane, zi de zi.

* * *

Expresia „societate civilă“ e creată de Cicero, care a scris, pentru prima oară în Istorie, „societas civilis“.

* * *

Cine se însoară la bătrîneţe face direct nepoţi.

* * *

Aflu, în romanul „Babylon“, de Radu Cosmin (autorul cărţii „Românii la Budapesta“), o descriere violentă a Bucureştilor: „Bulevard de venetici, tîrg de carne vie, speluncă de borfaşi şi cuib de farisei“. Corneliu Vadim Tudor

(Fragment din cartea cu acelaşi titlu,

aflată în pregătire)