PAGINA I

Lirică poloneză Poveste despre femeile bătrîne

Îmi plac femeile bătrîne

femeile urîte

femeile rele

ele sînt sarea pămîntului

nu le e scîrbă

de rămăşiţele omeneşti

cunosc şi cealaltă faţă a medaliei cealaltă faţă a iubirii

şi a credinţei

Dictatorii

vin şi pleacă

îşi bat joc şi se distrează

pătîndu-şi mîinile

cu sîngele fiinţelor omeneşti

femeile bătrîne se scoală în zori

cumpără carne, fructe, pîine

deretică, fac mîncare

stau pe stradă cu mîinile încrucişate

şi tac

femeile bătrîne

sînt nemuritoare

Hamlet se zbate în plasă

Faust îşi joacă rolul nevolnic şi ridicol

Raskolnikov loveşte cu barda

femeile bătrîne sînt invulnerabile

zîmbesc înţelegător

moare Zeus

femeile bătrîne se scoală ca deobicei

în zori cumpără pîine, vin, peşte

moare civilizaţia

femeile bătrîne se scoală în zori

deschid geamurile

curăţă murdăria

moare omul

ele spală cadavrul

îngroapă mortul

sădesc flori

pe morminte

Îmi plac femeile bătrîne

femeile urîte

femeile rele

ele cred în viaţa veşnică

sînt sarea pămîntului

scoarţa copacului

sînt ochii blînzi ai animalelor

laşitatea şi eroismul

splendoarea şi decăderea

ele le văd aşa cum trebuie

după măsura

unei zile obişnuite

fiii lor descoperă America

mor la Termopile

sînt crucificaţi

cuceresc Cosmosul

femeile bătrîne ies în zori

cumpără lapte, pîine

carne, fac ciorbă

deschid geamurile

numai proştii rîd de femeile bătrîne

femeile urîte

femeile rele

căci ele sînt femei frumoase

femei bune

bătrînele femei

sînt ca un ou

sînt misterul fără mistere

sînt roata lumii

femeile bătrîne

sînt mumiile

pisicilor sfinte

sînt mici

zbîrcite

izvoare fructe

uscîndu-se

sau grase ovale ca Buda

cînd mor

lacrima care li se scurge

din ochi se împreună

cu zîmbetul buzelor

tinerei fete.

Tadeusz Rozewicz