Lecturi la lumina ceaiului...

În memoria lui Cornel Fugaru

Ne-a fost dat să trăim încă o zi tristă, care ne-a umplut sufletele de nelinişte... A fost ziua în care ne-a părăsit un mare compozitor al muzicii uşoare româneşti: Cornel Fugaru. Dăruit cu o forţă creatoare incredibilă, el a dat viaţă unor melodii nemuritoare, aşezînd pe note, cu talent şi sensibilitate, fiecare dimensiune a trăirii omeneşti. Compozitor de o expresivitate muzicală înnăscută, el a redat în cîntece tainele sufletului, momentele de fericire sau de durere, pe care fiecare dintre noi le-a cunoscut, la un moment dat. Convingerea lui era aceea că melomanii nu trebuie lăsaţi la voia întîmplării, fiindcă pasiunea lor ar muri odată cu dispariţia muzicii de calitate. Pericolul acesta există, dat fiind că o astfel de muzică e pusă, astăzi, în umbră de cîntece scrise la repezeală, cu armonii aiuritoare, care au doar rolul de a devora simţămintele oamenilor, iar nu de a le proteja. Muzica adevărată, mai spunea compozitorul, nu trebuie să piară din cauza unor impostori şi a produselor lor, care ţin de subcultură. Muzica adevărată trebuie să se nască din strădania şi sacrificiile creatorului, fiindcă de aici îşi trag seva sunetele impecabile, care, îmbinate armonios, vor făuri acele opere capabile să reziste trecerii timpului. Un compozitor sensibil precum a fost Cornel Fugaru nu putea rămîne indiferent la invazia unor aşa-zise compoziţii, la declinul vieţii muzicale româneşti. Şi nu putea să nu remarce, desigur, cu mîhnire în suflet, că repertoriul muzical românesc a fost dat uitării şi scos din programele de spectacol de către factorii responsabili, privîndu-i, în acest mod, pe iubitorii de muzică românească de un adevărat tezaur cultural naţional. Cei ce trebuiau să se îngrijească de el au ignorat valorile. Cornel Fugaru, însă, le-a ocrotit şi le-a îmbogăţit, punînd amprenta sensibilităţii sale asupra tuturor creaţiilor şi demersurilor închinate acestui scop. A sprijit, în mod deosebit, copiii, aceste fiinţe pozitive şi atît de receptive, care privesc viaţa doar prin prisma împlinilor ei şi care pot preschimba tristeţea într-un zîmbet. I-a susţinut pe acei copii capabili să ducă mai departe moştenirea muzicală lăsată de predecesori şi care să ştie să preţuiască valorile autentice din cultură. Viaţa şi oamenii s-au aflat în centrul creaţiilor compozitorului Cornel Fugaru. El a scos la lumină, sub forma unor giuvaieruri muzicale, multe din tainele trăirilor omeneşti. S-a străduit să găsească mesajul potrivit fiecărui cîntec pe care l-a compus, să-l modeleze cu sensibilitate şi să-l aducă lîngă inima ascultătorului. Şi mai adăuga ceva la creaţia sa: nemărginirea muzicii, prin mii de sunete, înnobilînd, prin ea, sufletul oamenilor. A dăruit cîte o melodie fiecărui iubitor de muzică, lăsînd ca strălucirea ei să-i aducă, în fiecare zi, alinarea.

Îi sîntem recunoscători compozitorului Cornel Fugaru pentru că, prin cîntecele sale, ne-a dăruit crîmpeie de fericire, şi pentru că ne-a transmis, ani de-a rîndul, emoţii copleşitoare, ce nu-şi vor pierde din intensitate, în pofida implacabilei curgeri a timpului.

IRINA-IOANA HRUŞCĂ