Lecturi la lumina ceaiului...

Lucruri mai puţin ştiute despre lumea artei muzicale

– Compozitorul german Johann Molter, din Secolul XVII, este considerat cel mai prolific muzician, el fiind autorul a nu mai puţin de 165 de simfonii. Dar, vorba latinească „non multa sed multum“ funcţionează şi în acest caz. Dovada: creaţiile lui nu se regăsesc în repertoriul prea multor orchestre simfonice...

– Şi Joseph Haydn a creat 104 simfonii, numai că, în marea lor majoritate, ele sînt cîntate peste tot în lume.

– Ludwig van Beethoven a compus o operă - „Leonora“, de care nu prea s-a auzit. De ce? Fiindcă titlul acesteia era similar celui al unei creaţii mediocre, aparţinînd altui compozitor. După ce, în pofida nemulţumirii lui Beethoven, i s-a schimbat titlul în „Fidelio“, ea a fost reprezentată, cu succes, pe marile scene ale lumii.

– Wolfgang Amadeus Mozart a compus un număr enorm de opere muzicale (peste 1.000): simfonii, sonate, opere, concerte pentru varii instrumente, cantate, lieduri şi un recviem. Doar 70 dintre aceste lucrări au fost editate în timpul scurtei sale vieţi (a trăit doar 35 de ani).

– Simfonia nr. 3 în Re minor, de Gustav Mahler, este cea mai lungă creaţie de gen. Interpretarea ei durează 1 oră şi 34 de minute.

– „Maeştrii cîntăreţi din Nürnberg”, a compozitorului Richard Wagner, este cea mai lungă operă: ea durează 5 ore şi 15 minute.

– John Cage, din SUA, a compus o operă controversată, un Opus mut, intitulat „4 minute şi 33 de secunde”, în care auditoriul este lăsat să perceapă zgomotele din jur, fără ca orchestra să emită vreun sunet. Ca să-l cităm pe Ion Heliade Rădulescu: „Tăcere este totul şi nemişcare plină“ (,,Zburătorul”).

– Andrea Bocelli, celebrul tenor nevăzător, a absolvit Facultatea de Drept. El a practicat, în paralel, muzica şi avocatura. În această ultimă calitate, a pledat în 101 procese, cîştigîndu-le pe toate.

– Compozitorul austriac Franz Lehar a fost proprietarul unui anticariat, el însuşi vînzînd cărţi amatorilor de literatură veche.

– Giuseppe Verdi mergea zilnic la cîmp cu tatăl său, la arat, la semănat. Dar, de îndată ce sosea acasă, compunea cîntece religioase pentru corul bisericii din sat, din care făcea şi el parte. Profesorul lui de muzică l-a îndemnat să se apuce serios de compoziţie şi să renunţe la muncile cîmpului. Verdi l-a ascultat, ajungînd ,,Marele Verdi”, unul dintre cei mai iubiţi şi ascultaţi compozitori din întreaga lume.

– Tînărul şi atrăgătorul tenor, de naţionalitate italo-germană, Roberto Sacca, este singurul solist liric care, după Mario Lanza, interpretează canţonete celebre, în limba engleză. Lumea îl asemuieşte, ca voce, cu Luciano Pavarotti. Frumosul Roberto Sacca a participat la unul din spectacolele umanitare, pe care subsemnata le-a organizat în perioada 1990-1994. El a cîntat la Bucureşti, în 1993, dovedind publicului românesc că are o voce de excepţie.

Sofia Ittescu