Lecturi la lumina ceaiului...

Leonardo da Vinci – omul (3)

Era foarte iubitor de curăţenie. De 3 ori pe săptămînă făcea baie într-un butoi, într-un secol în care nici în palate nu existau instalaţii sanitare, iar nobilele doamne foloseau parfumuri tari, pentru neutralizarea mirosurilor emanate de propriul corp.

Într-o lume plină de cruzimi şi de crime, Leonardo este descris de Freud ca un pacifist şi un mare iubitor de animale. El era un vegetarian convins şi refuza să consume carne, susţinînd că viaţa animalelor trebuie respectată şi considerînd că nu e corect ca acestea să fie sacrificate pentru plăcerea oamenilor. Avea o satisfacţie deosebită în a elibera păsările pe care le cumpăra din tîrg şi se oprea din drum ca să dea la o parte o rîmă, pentru a nu fi strivită de vreun trecător.

Leonardo da Vinci a păstrat o tăcere prudentă în privinţa convingerilor sale religioase, situaţie pe deplin explicabilă în epoca în care a trăit, şi în care nu erau rare cazurile cînd un om de ştiinţă, considerat eretic, era condamnat la moarte prin ardere pe rug. El considera că în natură există o ordine prestabilită şi un curs unidirecţional al desfăşurării fenomenelor, fiind de părere că această ordine nu poate fi decît expresia unei raţiuni cosmice, a cărei existenţă sîntem siliţi s-o acceptăm, fără să ne putem explica legile după care acţionează.

Unii biografi îl consideră pe Leonardo un precursor al credinţei în progres, orientat spre viitor prin intermediul uimitoarelor sale invenţii şi a activităţii sale de om de ştiinţă. El a militat pentru eliberarea omului de limitele sale pămînteşti, criticînd pseudoştiinţele şi ocultismul: astrologia şi necromanţia, fiziognomia înşelătoare, chiromanţia şi alchimia.

Spre sfîrşitul vieţii, începînd din 1518, este atins de hemiplegie – paralizia jumătăţii drepte a corpului – dar, fiind stîngaci, a continuat să lucreze în atelierul său de la conacul din Cloux (Franţa). Secretarul cardinalului Louis D’Aragon, Antonio de Beatis, nota în lucrarea sa „Intinerario“ că starea de sănătate a lui Leonardo se deteriorează cu trecerea timpului: „I s-a întîmplat o oarecare paralizie a mîinii drepte“, fapt care îl face pe pictor să nu mai poată colora „cu aceeaşi fineţe care îi era caracteristică“, dar continuă să facă desene şi să predea.

Acesta este omul Leonardo da Vinci, mare pictor, sculptor, arhitect, om de ştiinţă şi gînditor italian, unul dintre cei mai străluciţi exponenţi ai realismului din perioada Renaşterii. El este autorul celebrelor tablouri „Cina cea de taină“, executat în trapeza Mînăstirii Santa Maria delle Grazie, din Milano, compoziţie ce reprezintă reacţiile psihologice ale personajelor în momentul prevestirii trădării lui Isus de către unul dintre discipolii Săi şi „Gioconda“, care prezintă figura gingaşă a unei femei cu un surîs enigmatic şi fascinant. El a lăsat valoroase studii şi anticipări în aproape toate ramurile ştiinţei, fiind o întruchipare a idealului renascentist al „omului universal“. A murit în Franţa, în La Cloux, şi a fost înhumat în Biserica-palat Sfîntul Florentin, lăcaş pustiit în timpul Revoluţiei Franceze şi distrus pînă la temelie la începutul Secolului al XIX-lea, astfel că astăzi nu se mai ştie unde i se află mormîntul.

Sfîrşit

Gheorghe Braşoveanu