Lecturi la lumina ceaiului...

Cum putem prognoza timpul (2)

Semnele care anunţă că, după vremea rea, urmează o ameliorare a vremii sînt date de apariţia, la orizont, din locul de unde se deplasează norii, a unei spărturi de cer senin, care se măreşte din ce în ce mai mult.

Seara, dacă soarele apune printre nori ameninţători, e semn că, a doua zi, vremea se va strica. Acelaşi lucru îl anunţă şi ceaţa care, seara, acoperă vîrfurile munţilor, menţinîndu-se pînă a doua zi. Atunci cînd Luna răsare, palidă, printre nori dispuşi în benzi orizontale, care se extind treptat, să ne aşteptăm ca, în ziua următoare, vremea să se strice. La fel se va întîmpla şi în cazul în care Luna apare înconjurată de un halou.

Cînd cerul, după o zi înnorată, se înseninează seara, e semn sigur că a doua zi va ploua, iar cînd vîntul, care abia adie, îşi sporeşte brusc puterea şi îşi schimbă direcţia, înseamnă că ploaia va veni cît de curînd.

Dacă după o perioadă mai scurtă sau mai lungă de secetă, dimineaţa şi seara cade rouă, este semn că umezeala aerului a crescut, iar apariţia ploii este iminentă.

Dacă, pe un drum de ţară sau de munte, observăm umezirea prafului sau a nisipului, sau dacă sarea din solniţă s-a umezit, iar în aparatul de radio auzim zgomote produse de descărcările electrice din atmosferă, fenomene pe care încă nu le vedem sau auzim, ploaia violentă, cu caracter de aversă, nu este departe.

Cînd cerul este senin în timpul amiezii, a două zi putem fi siguri că nu va ploua. Iar dacă soarele răsare pe un cer roşcat-portocaliu şi, în timpul zilei, vîntul va adia dinspre Sud, sînt semne că vremea se va menţine frumoasă. Cînd vîntul împrăştie norii după o ploaie puternică, vor urma zile senine şi frumoase, acelaşi lucru anunţîndu-l şi apariţia, dimineaţa, a norilor în formă de grămăjoare albe, cunoscuţi sub denumirea de Cumulus. După ploaie, apariţia curcubeului ne arată că vremea se va ameliora în curînd.

Oamenii de ştiinţă, preocupaţi de găsirea celor mai eficiente mijloace de prognozare a evoluţiilor meteorologice, au studiat comportamentul animalelor, păsărilor, insectelor şi plantelor la schimbările vremii şi au pus bazele unei noi discipline ştiinţifice, pe care au numit-o biometeorologie. Astfel, după spusele lor, vremea frumoasă se menţine atunci cînd corbul croncăne în primele ore ale dimineţii, după răsăritul soarelui, sau cînd albinele se depărtează foarte mult de stup, iar viespile, fluturii şi multe alte insecte zboară, pline de avînt, din floare în floare, să culeagă nectarul şi polenul.

Dacă sîntem la munte şi vedem că sus, la mari înălţimi, vulturii planează, descriind cercuri largi, e semn că vremea se va menţine frumoasă în următoarele ore. Vremea frumoasă este anunţată şi de zborul liliecilor, zgomotos şi strident, pînă noaptea tîrziu; de ţîrîitul îndelungat al greierilor; de pînza mare şi deasă pe care o ţes păienjenii noaptea, pentru ca dimineaţa să se retragă într-un colţ al ei; de furnicile, care pornesc, în grup mare şi relativ ordonat, într-o direcţie de la care nu se abat; de rîndunelele care zboară sus şi se depărtează în mod considerabil de cuib, chiar dacă au sau nu pui, sau de ţînţarii care roiesc în adevărate colonii, seara, în jurul oamenilor şi animalelor.

Sosirea mai devreme a păsărilor călătoare pe meleagurile noastre şi construirea cuiburilor de către rîndunele pe pereţii dinspre nord ai caselor sînt dovezi certe că primăvara va fi mai călduroasă ca de obicei, iar vara va avea multe zile caniculare.

Înrăutăţirea vremii, venirea ploii sau a furtunii se anunţă atunci cînd vulturii coboară în picaj spre scobiturile din stîncile munţilor, cînd rîndunelele plutesc în aer, aproape razant cu pămîntul, cînd musculiţele şi ţînţarii zboară iute şi agitat, iar albinele intră într-o mare agitaţie, îngrămădindu-se spre urdiniş, în vreme ce furnicile se grăbesc să ajungă la furnicar.

Aceeaşi schimbare a vremii o anunţă şi vrăbiile care se adună într-un copac şi ciripesc laolaltă, extrem de gălăgios, sau pisica leneşă, care se spală pe bot şi pe urechi cu multă insistenţă, ori îşi ascute ghearele de covor, de tapiţerie, mobilă etc.

(va urma)

Gheorghe BraŞoveanu