Atitudini * Polemici

CopyRo lansează două noi proiecte

Recent, mai exact la 24 martie a.c., a avut loc Adunarea Generală a Asociaţiei CopyRo, Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor. În Sala „Millenium“, din Centrul de conferinţe al Complexului Hotelier ,,Modern”, din Bucureşti, Consiliul Director a prezentat Raportul asupra activităţii pe anul 2010. Numărul mare de participanţi, peste 200, dovedeşte că asociaţia se bucură de atenţia şi sprijinul membrilor săi, reprezentanţi ai oamenilor de creaţie din toate domeniile. Considerăm că merită, de la bun început, să arătăm, mai ales pentru cei care nu prea au auzit de CopyRo, că acestă organizaţie are ca obiect de activitate nu doar gestionarea colectivă a drepturilor patrimoniale de autor, respectiv sprijinirea şi apărarea creatorilor de valori, ci şi promovarea, inclusiv pe plan extern, a celor mai reprezentative realizări în domeniu. Dezbaterile ce au avut loc au scos în evidenţă, pe de o parte, numărul imens de probleme apărute în perioada analizată, iar, pe de altă parte, eforturile depuse pentru soluţionarea lor în timp util. Multe cazuri au ajuns în faţa Justiţiei, unele fiind rezolvate, iar altele se află în curs de soluţionare, în special pe linia plîngerilor formulate de beneficiarii moştenitori. De asemenea, s-a evidenţiat rolul pozitiv pe care l-a avut Buletinul Informativ CopyRo în buna desfăşurare a activităţii Asociaţiei în ansamblu, dar şi cea a membrilor săi, aceştia fiind permanent informaţi asupra aspectelor nou apărute în plan juridic, ori pe linia colaborării cu alte organizaţii, al căror profil de activitate are tangenţă cu problemele ce trebuiau soluţionate. În partea doua a lucrărilor şedinţei, conducerea Asociaţiei, reprezentată de Eugen Uricariu, preşedinte, şi Nicoleta Cofcinski, directoare generală, a anunţat demararea a două proiecte, pe cît de îndrăzneţe, pe atît de binevenite pentru toţi membrii CopyRo. Primul proiect are în vedere lansarea, începînd din vara acestui an, a unui program de burse. Acestea vor fi acordate autorilor care, pe baza unor scurte referate, vor reuşi să convingă Comisia de lectură CopyRo că merită să fie sprijinite financiar de către asociaţie. Al doilea proiect vizează editarea a două buletine, prin care lucrările literare româneşti de certă valoare să fie prezentate, în traducere, pe „pieţele” franceză şi spaniolă. Publicarea acestor buletine, intitulate „Litere româneşti“, va demara chiar în vara acestui an. S-a pornit de la ideea că, în felul acesta, multe lucrări valoroase aparţinînd unor autori români vor putea fi cunoscute şi pe plan extern.

După părerea noastră, iniţiativa este cît se poate de lăudabilă, întrucît ea vine să contribuie la înlăturarea unui gol care se resimte acut în acest domeniu. Avea dreptate preşedintele Eugen Uricariu, care, referindu-se la acest aspect, spunea cam aşa: „Astăzi, operele literare de calitate constituie singura armă eficientă prin care România poate cuceri noi teritorii“.

În acest context, merită să reamintim că şi alţi reprezentanţi de seamă ai literaturii române, precum Eugen Barbu şi Eugen Simion, în diverse împrejurări, au arătat, cu deplin temei, că, dacă limba română ar fi fost o limbă de circulaţie internaţională, sau dacă România ar fi avut traducători de înaltă competenţă, literatura română putea ocupa un loc mai merituos pe plan european.

Se poate spune, deci, că recenta Adunare Generală a Asociaţiei CopyRo a adus un plus de speranţă în lumea creatorilor de valori spirituale din ţara noastră. Rămîne de văzut în ce măsură proiectele preconizate vor prinde viaţă şi cum vor înţelege autorităţile guvernamentale, cu atribuţii în domeniul creaţiei, să sprijine eforturile CopyRo.

Vasile Ion Dumitru

P.S. După cum se poate observa, în textul de mai sus sînt menţionate trei personalităţi de seamă ale Literaturii Române, toate avînd acelaşi prenume: Eugen Barbu, Eugen Simion şi Eugen Uricaru. Desigur, e o simplă coincidenţă, dar, din volumul „Parfumuri şi Culori“ (2007), semnat de Corneliu Vadim Tudor, aflăm că Eugenia-Eugeniu, în greaca veche, înseamnă „făcători de bine“. Putem spune, deci, că cei trei veritabili slujitori ai culturii naţionale au militat şi militează pentru binele Literaturii Române.