Romania Mare nr 1105

din 17 Mai 2012


Adauga la Favorite

Seteaza pagina ca homepage

Contact


News Alert:

Atitudini * Polemici

Cine incită la ură interetnică: Kelemen Hunor continuă războiul împotriva lui Nicolae Iorga şi a Istoriei României. Românii protestează în massă


După ce Primăria Cluj-Napoca a încercat să repare gestul provocator maghiar al cenzurării textului marelui istoric român Nicolae Iorga de pe soclul statuii lui Matei Corvin, instalînd o nouă plăcuţă pe spaţiul verde de lîngă monument, şeful UDMR, Kelemen Hunor, a solicitat „îndepărtarea neîntîrziată“ a acesteia. În urma explicaţiilor Primăriei, potrivit căreia această plăcuţă a fost montată legal, ministrul ungur al Culturii şi Patrimoniului „Naţional” revine agresiv cu un nou comunicat împotriva Istoriei României. Cu o notă de incitare interetnică, Hunor, supranumit în UDMR „păpuşa de paie” a lui Marko Bela, precizează, într-un Comunicat de Presă, că pentru monumentul lui Matei Corvin din Cluj-Napoca a fost avizată „o singură plăcuţă explicativă” de către Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI).

În acelaşi timp, după un protest scris al academicienilor şi universitarilor clujeni, numeroase organizaţii ale românilor cer imperios autorităţilor Statului Român să impună legea în faţa atacurilor extremiştilor maghiari aflaţi la Guvernare.

Amos News prezintă „argumentele” Ministerului Culturii: „1) În proiectul avizat de CNMI, pus la dispoziţia noastră de proiectant, proiect care are ca beneficiar Primăria Municipiului Cluj-Napoca, se prevede explicit că, după terminarea lucrărilor, în afara inscripţiei «Mathias Rex», care urma să fie montată pe piedestal, se va aşeza o singură placă de bronz la baza grupului statuar, între bordură şi postament, cu inscripţia: «Statuia ecvestră a Regelui Matia, opera sculptorului Fadrusz Janos, inaugurată la 12 octombrie 1902», inscripţia fiind repetată în limbile maghiară, germană şi engleză. 2) Mai mult, în adresa Direcţiei tehnice a Primăriei către SC CONCEFA SA Sibiu, înregistrată cu nr. 227469/443/01.10.2010, şi care poartă semnătura domnului primar Sorin Apostu, se face referire la o singură plăcuţă, cu textul enunţat în proiect, ceea ce dovedeşte că domnul primar cunoştea prevederile exprese ale proiectului. 3) Prin urmare, alegaţiile purtătorului de cuvînt al Primăriei nu au nici o bază. Montarea unei a doua plăcuţe în zona de protecţie a monumentului, fără un aviz de la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, este ilegală, în conformitate cu Legea nr. 422/2001, iar solicitarea de a fi îndepărtată, adresată domnului primar Sorin Apostu, trebuie dusă la îndeplinire”.

SE RIDICĂ MOŢII

În acelaşi timp, numeroase organizaţii româneşti reunite la Ţebea cer autorităţilor statului, de la MAI la SRI, printr-un Comunicat oficial, să apere drepturile românilor, încălcate de o guvernare cu valenţe trădătoare la adresa intereselor naţionale. De la plăcuţa lui Nicolae Iorga, la Legea Educaţiei anti-naţionale şi Legea Minorităţilor, care consfinteşte autonomiile locale şi teritoriale, şi pînă la provocările „secuiului” Csibi Barna, românii solicită responsabililor statului să-şi facă datoria faţă de România. Oare le va asculta cineva cererea? Sau tot ungurii incitatori la ură interetnică vor avea cîştig de cauză? Iată protestul organizaţiilor româneşti din Ţara Moţilor şi Harghita-Covasna:

Comunicat: 1) Solicităm Senatului României să adopte Legea care modifică articolele din Legea Educaţiei referitoare la învăţarea Istoriei şi Geografiei României în limba română, de către elevii din şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, asigurîndu-se, astfel, cadrul necesar învăţării limbii naţionale de către toţi cetăţenii României; 2) Solicităm Camerei Deputaţilor să nu adopte Legea statutului minorităţilor naţionale, act normativ care urmăreşte, în fapt, reglementarea drepturilor persoanelor ce aparţin minorităţilor etnice ca drepturi colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective, delegarea competenţelor autorităţii statului la nivel central şi local către organe alese pe criterii etnice; 3) Solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român să ia măsurile ce se impun pentru respectarea Constituţiei României şi combaterea tuturor manifestărilor neorevizioniste, a celor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, sau prin care se exprimă dispreţ faţă de însemnele României, manifestări de genul celor comise de Csibi Barna, la Miercurea-Ciuc şi Sf. Gheorghe; 4) Subscriem la conţinutul Memoriului adresat de prestigioşi oameni de ştiinţă şi cultură din Cluj-Napoca şi din ţară, prin care se cere repunerea pe soclul statuii Regelui Matei Corvin, la terminarea lucrărilor de restaurare a monumentului, a plăcuţei cu textul lămuritor propus de Nicolae Iorga, în spiritul adevărului istoric; 5) Cerem Consiliului Judeţean Covasna să solicite Consiliilor Judeţene Hunedoara, Alba şi Sibiu ca, pe bază de reciprocitate, în cadrul programelor de parteneriat, stabilite între Centrele de Cultură ale judeţelor respective şi cel al judeţului Covasna, să se prevadă susţinerea realizării unor programe în domeniul cultural, educativ, ştiinţific şi în comunităţile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita; 6) Considerăm că una dintre marile priorităţi ale societăţii româneşti actuale trebuie să o reprezinte sprijinirea iniţiativei de înălţare a Mausoleului de la Ţebea, închinat personalităţilor-simbol ale Neamului Românesc – Horea, Cloşca şi Crişan şi Avram Iancu, precum şi tuturor martirilor şi eroilor transilvăneni care s-au jertfit pentru Neam şi Ţară; 7) Conducerile Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Asociaţiei „Ţara Iancului – Iubirea Mea” din Deva, de comun acord, au convenit să permanentizeze şi să amplifice relaţiile pe tărîm cultural, spiritual, ştiinţific şi civic între şcoli, asociaţii, fundaţii şi ligi ale societăţii civile, instituţii administrative, ecleziastice, de asistenţă socială şi de cultură din localităţi din Ţara Moţilor şi din Arcul Intracarpatic, realizîndu-se astfel o punte trainică de legătură între cele două zone binecuvîntate ale României, în scopul cunoaşterii şi apropierii dintre locuitorii acestora şi unirii eforturilor împotriva separatismului şi enclavizării pe criterii etnice. 8) Reamintim faptul că, în perioada interbelică, problemele moţilor şi cele ale românităţii din Arcul Intracarpatic şi din Sudul Basarabiei au constituit priorităţi ale Statului Român şi ale societăţii româneşti în ansamblu, făcînd parte din categoria problemelor „cu care nu se glumea”. Avînd în vedere evoluţiile postdecembriste, din aceste spaţii ale „românităţii periclitate”, a venit timpul trecerii de la vorbe la fapte, de la abordări politicianiste la o strategie pe termen lung, care să garanteze apărarea intereselor naţionale, în consens cu valorile şi practica europeană. Din partea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş semnează: dr. Ioan Lăcătuşu - preşedinte şi av. Ioan Solomon, vicepreşedinte; din partea Asociaţiei „Ţara Iancului – Iubirea Mea”, ing. Ioan Paul Mărginean, preşedinte. Cele două asociaţii au organizat, la sfîrşitul săptămînii, o manifestare care s-a dorit a fi „o punte trainică între Ţara Moţilor şi Arcul Intracarpatic”. Forumul Românilor informează că, la invitaţia Asociaţiei „Ţara Iancului – Iubirea Mea” Deva, a Primăriei şi Consiliului Local Crişcior, jud. Hunedoara, şi a Grupului Şcolar „Crişan” din Crişcior, o delegaţie a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), formată din reprezentanţi ai Centrului European de Studii Covasna - Harghita, Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, Fundaţiei Culturale „Mihai Viteazul”, din Sf. Gheorghe, ai Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu”, din Covasna, şi ai Fundaţiei „Miron Cristea”, din Topliţa, au participat la Festivalul Cultural-Patriotic „Ţara Crăişorului”- ediţia a IV-a, care a avut loc vineri, 20 mai, în localităţile Ţebea şi Crişcior, judeţul Hunedoara, şi la Simpozionul naţional, organizat cu această ocazie. După ce au participat, la Ţebea, la slujba de pomenire şi depunerea de coroane, la mormîntul lui Avram Iancu, intelectualii din Arcul Intracarpatic au participat la Simpozionul din programul festivalului, manifestare desfăşurată la Grupul Şcolar „Crişan”, din Crişcior, în cadrul căreia au prezentat comunicări profesori, preoţi, cercetători şi alţi iubitori de istorie şi cultură naţională, din mai multe localităţi din Ţara Moţilor, Lugoj, Braşov ş.a. Printre obiectivele sale generoase, simpozionul şi-a propus: dezbaterea problemelor, multiple şi complexe, ale românilor din Ardeal, stabilirea strategiei şi a mijloacelor necesare pentru apărarea drepturilor şi a valorilor pentru care s-au jertfit eroii şi martirii neamului; evocarea eroilor, martirilor şi luptătorilor pentru libertatea şi demnitatea naţională şi pentru păstrarea limbii, culturii şi credinţei străbune; facilitarea cunoaşterii şi colaborării între participanţi. În intervenţiile lor, reprezentanţii FCRCHM au abordat teme precum: rolul societăţii civile româneşti din Arcul Intracarpatic în prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale, în mediul multietnic şi pluriconfesional al judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş; modul de prezentare a Istoriei României în mass-media maghiară din judeţele Covasna şi Harghita; iniţiativele, demersurile şi proiectele legislative pentru obţinerea autonomiei teritoriale a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, în mod deosebit cele vizînd regionalizarea României şi adoptarea Legii Statutului Minorităţilor Naţionale; consecinţele negative, pe termen mediu şi lung, ale separatismului etnic şi ale formării unei enclave etnice maghiare în inima României ş.a. La finalul manifestării s-a adoptat Comunicatul citat. Oare îi va auzi cineva, acolo sus, şi pe români?

 

În Spania ciordeala înfloreşte...

 

În timp ce iredentiştii unguri fac demersuri pentru deschiderea la Bruxelles a unei aşa-zise „Reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc”, Traian Băsescu şi lacheul său, Teodor Baconschi, sînt preocupaţi de realizarea programului prin care speră să fraudeze 1 milion de voturi în diasporă. În acest sens, Pazvante Chiorul a semnat, joi seara, 26 mai, un nou decret, prin care este rechemat în ţară ambasadorul României în Spania, ţara cu cea mai mare colectivitate românească aflată în diasporă. Conform unor surse din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Maria Gligor este considerată de cei doi ca nefiind de încredere pentru punerea în aplicare a planurilor de fraudare a votului în străinătate. Deşi încă nu s-a stabilit cine o va înlocui pe Maria Gligor, aceleaşi surse ne-au informat că postul i-a fost oferit lui Sebastian Lăzăroiu. Fostul consilier prezidenţial a avut, în acest sens, o discuţie cu Băsescu, vineri seară, 27 mai, în jurul orelor 21, dar încă nu a acceptat oferta, cerînd timp de gîndire în weekend. Fraudarea voturilor din diaspora spaniolă este considerată esenţială pentru succesul PDL în alegerile din 2012, dar şi în cazul unui referendum pentru debarcarea lui Traian Băsescu.

 

Share |

Comenteaza acest articol



Trebuie sa fiti logat pentru a comenta acest articol.